Grila unică de salarizare, "inaplicabilă"

După mai multe luni de negocieri cu partenerii sociali, sistemul unic de salarizare a bugetarilor se află din nou pe agenda executivului, în urma finalizării de către Ministerul Muncii a textului de lege, pe baza ultimelor date primite de la Ministerul Finanţelor.

Proiectul legii unice de salarizare face parte din condiţiile împrumutului cu FMI, care a anunţat că menţine termenul de 31 octombrie până la care statul român trebuie să adopte legea salarizării unice.

Însă ideea salarizării unice nu este nouă. Există un astfel de proiect încă de acum doi ani, elaborat cu sprijinul unor fundaţii britanice. Principiul "aceeaşi bani pentru aceeaşi muncă" se poate respecta numai ridicând salariul contabilului cel mai prost plătit din sistemul bugetar la nivelul celui mai bine plătit. Specialiştii apreciază că dacă se va aplica actuala variantă, fondul de salarii, ca pondere în Produsul Intern Brut, ar creşte chiar la mai mult de 111%. Analistul economic Dan Suciu este de părere că o asemenea creştere nu poate fi suportată.

"Chiar dacă îşi doreşte cineva această creştere, cred că guvernul nu-şi poate asuma răspunderea pentru o lege care presupune o creştere la asemenea procente. De altfel, să nu uităm, în acordul cu FMI lucrurile sunt destul de tranşante. Cel puţin pentru anul acesta, se prevede o reducere a cheltuielilor cu salariile în procente semnificative, 4 procente cel puţin", spune Dan Suciu.

O opinie asemănătoare are şi secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, care afirmă că în actuala formă, legea "ar duce la nişte procente ale salarizării bugetare în PIB de care nu a auzit nimeni în lume."

"Nu ai bani pentru aşa ceva, pur şi simplu. Punct", arată ferm domnul Pârvan.

Legea stabileşte raportul de 1 la 15 între salariul minim şi cel maxim. În plus, salariul de bază va reprezenta 80% din venit, restul va fi format din sporuri. Principiile au fost stabilite, însă proiectul are încă lacune, susţine liderul sindicatului Cartel Alfa Bogdan Hossu.

"Nu sunt specificate salariile minime pe următorii patru ani şi salariile medii, pentru a se vedea evoluţia respectivă şi, în acelaşi timp, în afară de disfuncţionalităţile legate de ierarhizarea coeficienţilor şi a raporturilor dintre funcţii din diferite domenii, mai există deficienţe în textul legii legate de uniformizarea drepturilor marginale, în sensul în care, de exemplu, orele suplimentare nu sunt plătite sub aceeaşi formă în diferitele sectoare bugetare sau, de exemplu, prima de vacanţă nu se regăseşte în toate sectoarele bugetare", a declarat pentru Radio România Actualităţi liderul sindical Bogdan Hossu.