Gazoductul Yamal-Europa 2, "reanimat" de Vladimir Putin

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut dezvoltarea noului proiect Gazoductul Yamal-Europa 2, ca soluţie pentru asigurarea securităţii aprovizionării a trei ţări central şi est-europene: Ungaria, Slovacia şi Polonia.

Totuşi, acest proiect, venit după cele două proiecte noi - North Stream şi South Stream - pare să depăşească atât posibilităţile actuale, de umplere a conductelor prin zăcamintele ruseşti, aflate în curs de exploatare, cât şi cererea europeană.

Mai ales în condiţiile în care asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene include şi diversificarea surselor de aprovizionare.

Liderul de la Kremlin a decis să reanimeze proiectul conductei Yamal-Europa 2, este adevărat, într-o variantă redusă.

Suprinzător, pentru că acest proiect în varianta iniţială, o conducă paralelă cu actualul gazoduct Yamal-Europa, de 33 miliarde de metri cubi, cel mai vechi, care leagă Rusia de Europa, a fost început în perioada sovietică, în 1991, dar abandonat din lipsă de fonduri, în 1996.

După lansarea la mijlocul anilor 2000 a megaproiectelor de zeci de miliarde de euro, North Stream şi South Stream, prin care se materializa noua doctrină energetică a Kremlinului şi a independenţei de ţările de tranzit şi în primul rând de Ucraina, gazoductul terestru Yamal-Europa-2 părea nu doar excedentar, ci şi politic incorect.

Situaţia s-a schimbat ulterior

După ce Gazprom-ul a preluat integral controlul asupra sistemului de transport gaze din Belarus, după ce negocierile cu Ucraina privind preţul la gaze au intrat într-un prelungit impas, iar Kievul a început să reducă sistematic importurile din Rusia şi să caute surse alternative de gaze.

"V-am rugat să reveniţi proiectul Yamal-Europa 2. Ştiu că analizaţi activ această problemă cu partenerii. Este vorba de creşterea siguranţei alimentării cu gaze a Poloniei, Slovaciei şi Ungariei", a spus preşedintele Vladimir Putin când l-a primit, miercuri, pe şeful Gazporm-ului, Aleksei Miller.

"Dar, aşa cum înţelegem noi lucrurile, în condiţiile punerii în funcţiune a gazoductului North Stream, el nu poate fi o replică interală a gazoductului Yamal-Europa 1", a adăugat Vladimir Putin.

Şi, după cum a explicat şeful Gazpromului, noua variantă va fi doar o ramificaţie a gazoductului Yamal-Europa-1.

Conducta ar urma să se desprindă de Yamal-Europa-1 pe teritoriul Belarus şi să continue spre Polonia, Slovacia şi Ungaria. Orientativ, gazoductul ar urma să aibă o capacitate de 15 miliarde de metri cubi pe an şi să fie finalizată în 2018 - 2019, după gazoductul South Stream.

Polonia, care, în deceniul trecut a miliat pentru realizarea proiectului Yamal-Europa-2 în varianta sa iniţială şi s-a opus până la un punct proiectului North Stream, a reacţionat însă cu rezerve la planurile Rusiei.

Ministrul trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, care răspunde în Guvern de sectorul energie, a reaminit că Polonia construieşte la Marea Baltică un terminal de gaze lichefiate, intenţionează să-şi exploateze rezervele de gaze de şist şi consieră îndoielnic sensul acestui proiect, care - a spus el - va mări dependenţa Poloniei, de Rusia.

La rândul său, vicepremierul şi ministrul economiei, Janusz Piechocinski, a declarat că Polonia ar fi interesată în revenirea la proiectul din anii '90, cel al unei gazoducte de tranzit Est-Vest, pentru a câştiga din taxa de tranzit, dar deocamdată se crează impresia că este vorba de realizarea, prin Polonia, doar a unei intreconexiuni cu gazoductele din Slovacia.