Fraudele, cel mai mare risc în cazul achiziţiilor publice

La Bucureşti a avut loc o conferinţă privind cheltuirea banului public, în care liderii în drept ai domeniului şi-au expus punctul de vedere pe acest subiect.

S-a vorbit despre plusurile şi minusurile achiziţiilor publice în România.

Cel mai mare risc atunci când vorbim despre achiziţiile publice este tentaţia de a direcţiona banii într-o parte sau în alta, pentru că atunci când ai banul în mână eşti deosebit de tentat - şi cred că oricine ar fi - să trimită, să direcţioneze banii înspre cineva cunoscut.

Companiile de stat se plâng de faptul că atunci când trebuie să participe la licitaţii, alături de firme private, nu se mai simt competitive din cauza birocraţiei şi a greutăţii cu care se iau decizii la stat.

Legea în vigoare trebuie respectată, spune ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu, dar asta nu înseamnă că ea poate fi modificată, astfel încât să asigure un mai bun echilibru între rapiditatea luării deciziilor şi eficienţa cheltuirii banului public.

Trebuie evitate situaţii cunoscute deja în care diferite ministere sau autorităţi locale au cumpărat obiecte la preţuri chiar de zece ori mai mari decât cele reale.

"Ministerul finanţelor, guvernul este deschis la toate propunerile dumneavoastră de a modifica şi actualele prevederi ale Ordonanţei nr. 34, astfel încât să creăm un cadru legislativ privind achiziţiile publice, transparent, predictibil şi să fie echitabil pentru toţi participanţii la acest sistem de achiziţii publice, indiferent cine este entitatea achizitoare", spune Daniel Chiţoiu.

Aglomerarea regulilor "nu estre o soluţie"

De asemenea, s-au căutat şi soluţii la problemele privind licitaţiile pentru achiziţiile publice, însă cu siguranţă o soluţie nu este cea aglomerării regulilor în licitaţii, spune ministrul economiei, Varujan Vosganian.

Acesta pledează pentru privatizarea societăţilor de stat şi a dat exemplu a două companii, una de stat, alta privată, care ambele au acelaşi obiect de activitate.

Cea privată, zice ministrul, se va dezvolta mai uşor, va obţine un profit mai mare şi mai repede decât una de stat, care trebuie să se supună la nenumărate reguli şi să se confrunte cu birocraţia.

"Existând aceste imperfecţiuni şi existând incapacitatea noastră ca pe termen scurt să le rezolvăm, trebuie să căutăm poate uneori soluţia în altă parte, în privatizare, în crearea unui sistem de fall-up pentru cheltuirea banului public şi de ce nu, o formulă economică, de pildă, în situaţia în care avem cheltuiri cu infrastructura ar fi suficient să obligăm contractele să aibă la rândul lor asigurare şi firmele de asigurări în acest fel vor fi principalul supraveghetor al calităţii, că o firmă de asigurări nu va permite ca la o şosea, în loc de asfalt, să pui brânză de vaci", spune Varujan Vosganian.

De asemenea, fraudele au reprezentat unul dintre subiectele discutate joi, fraudarea banilor publici, dar şi a celor din fonduri europene este un fenomen întâlnit în special la autorităţile publice locale, spune preşedintele ANI, Horia Georgescu.

"Conflictul de interese a devenit pregnant în ultimii doi ani, semnalaţi şi în rapoartele Comisiei Europene pe justiţie din cauza faptului că fenomenul este de fapt de masă.

"După părerea mea, problematica conflictului de interese în achiziţii publice se manifestă şi în achiziţiile publice cu fonduri europene şi în achiziţiile publice din bugetul naţional", afirmă Horia Georgescu.

Pentru a responsabiliza aceste instituţii, dar şi pentru a descuraja practicile larg întâlnite unde un factor de decizie favorizează la o licitaţie o firmă apropiată lui, până la sfârşitul acestui an va fi implementat un sistem de verificare din timp a celor are participă la aceste licitaţii, astfel încât să se ştie cine riscă să se găsească într-o situaţie de conflict de interese şi se vor putea lua măsuri.

Dacă nu se vor lua aceste măsuri pentru a se evita conflictul de interese, vor fi sesizate organele competente şi de altfel se prevede ca şi sancţiunile să se înăsprească.