Fondurile europene pentru coeziune "ar putea fi reduse"

Fondurile pentru coeziune şi cele pentru agricultură, exact zonele în care România are cel mai mare interes, ar putea fi mult reduse în următorul exerciţiu bugetar comunitar.

Despre această nedorită şi nefericită situaţie a vorbit astăzi, la Bucureşti, comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, care a explicat că atmosfera politică e una de cumpătare în condiţii post-criză.

România se află acum în ultima fază de redactare a poziţiei sale în privinţa viitorului buget al Uniunii Europene.

Principalul obiectiv al Bucureştiului este să obţină, dacă nu e posibil o majorare, măcar menţinerea finanţării actuale pentru politicile de coeziune şi cele agricole.

Asta pentru că România are nevoie acută de ele pentru a depăşi diferenţa de dezvoltare faţă de alte state membre ale Uniunii, dar negocierile de acum deja se anunţă a fi cele mai dificile din istoria Uniunii pentru că vin în condiţii de austeritate şi nu lipsesc vocile care se declară pentru tăierea fondurilor de coeziune.

Sunt vremuri ale egoismului şi lipsei de solidaritate, a avertizat astăzi comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski.

"Sunt perfect conştient de cât de importante sunt subvenţiile şi plăţile directe pentru dezvoltarea rurală a României, dar la fel de important, şi acesta este mesajul meu, este viitorul politicilor de coeziune.

"Acum avem probleme în această privinţă pentru că politica de coeziune nu este apărată puternic din punct de vedere politic atât cât ar trebui. Avem nevoie de solidaritate europeană cel puţin pentru următorii zece ani, pentru ţări ca România, ca să recupereze din urmă şi să depăşească diferenţa de dezvoltare faţă de media europeană" a declarat Janusz Lewandowski.

Politicile agricole "trebuie reformate"

Este nevoie ca politicile agricole şi de coeziune să treacă printr-o reformă, asta trebuie să înţeleagă România, a spus consilierul prezidenţial Leonard Orban, dar ce trebuie să facă Bucureştiul este să negocieze pentru alocarea de fonduri consistente.

"Adoptarea viitoarei perspective financiare a Uniunii se face prin unanimitate, aşa că este nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Aşadar, la final, fără îndoială va fi o soluţie de compromis. Nu exclud posibilitatea unor tăieri de fonduri pentru aceste politici", a mai spus Janusz Lewandowski.

Uniunea este în curs de regândire a întregii abordări de până acum în ce priveşte guvernarea economică. Un pas important ar putea fi controversatul mecanism de prevenire a crizelor pe care România îl susţine, dar fără aplicarea de sancţiuni drastice ca suspendarea dreptului de vot în Consiliul European.

O altă propunere este coordonarea bugetară mai strânsă la nivel european care este susţinută de Preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

"Propunerea care este avansată şi pe care eu, personal, o susţin este de a avea o corelare între modul în care se redactează şi se execută bugetele naţionale, în cazul nostru al României, ansamblul politicilor de dezvoltare la nivel european.

"Sunt în favoarea introducerii unor instrumente mai severe de control din partea Europei asupra modului în care România şi Bucureştiul funcţionează", a declarat Mircea Geoană.

În ce priveşte problemele economice ale României, comisarul european pentru buget a declarat că ele nu sunt atât de ieşite din comun şi că în prezent sunt probleme mult mai mari în zona euro, care are nevoie de o îmbunătăţire imediată.

El a spus că în condiţiile în care România, prin tratatul de aderare va trebui să adere şi ea la zona euro, ţara trebuie să fie un membru care să aducă credibilitate, să nu fie o sursă de probleme şi cele pentru agricultură, exact zonele în care România are cel mai mare interes, ar putea fi mult reduse în următorul exerciţiu bugetar comunitar.