Folosirea cardurile bancare "reduce economia subterană"

Adoptarea unei strategii naţionale de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public din România este o iniţiativă bună, în deplină concordanţă cu obiectivele Băncii Centrale, afirmă viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.

Acesta a precizat, marţi, că utilizarea plăţilor cu cardul în sectorul public a contribuit la reducerea semnificativă a economiei subterane.

Strategia propusă autorităţilor române cuprinde o serie de măsuri, care vizează patru direcţii principale.

Acestea ar fi îmbunătăţirea colectării impozitelor şi a taxelor locale cu ajutorul plăţilor prin card, creşterea eficienţei distribuirii ajutoarelor şi a prestaţiilor sociale prin utilizarea cardului, reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei financiare prin transferul pe card al cheltuielilor cu deplasările în interes de serviciu din sectorul public şi, în sfârşit, reducerea economiei subterane, prin acordarea unor facilităţi la plăţile electronice prin card.

Dacă efectele pozitive ale unei colectări de impozite şi taxe locale prin intermediul plăţilor realizate cu cardul sunt unanim recunoscute, în schimb, acordarea diverselor beneficii şi drepturi sociale pe un card bancar stârneşte controverse.

Pe de-o parte, se spune că o asemenea măsură ar putea conduce la bancarizarea sectorului rural.

"Strategia propusă este mai mult decât salutară şi faptul că ne gândim să albim banii şi ne gândim să igienizăm tot acest circuit înseamnă foarte, foarte mult", spune Cristian Pavel, jurnalist specializat pe domeniul plăţilor realizate prin mijloace moderne.

"Pasul pe care îl propunem indirect este bancarizarea mediului rural sau faptul că ne îndreptăm şi către mediul rural şi probabil că trimiţând banii alocaţi, ajutoare de încălzire prin card, de pildă, probabil că s-ar crea o masă critică care ar determina şi instituţiile de credit să-şi lărgească reţeaua de acceptare.

Să amintim faptul că atunci când au apărut cardurile de salarii a fost o rumoare totală, lumea s-a împotrivit şi aşa, cu anasâna, cu biciul, totuşi am asistat la bancarizarea cel puţin a jumătate din populaţia României", a adăugat Cristian Pavel.

Mentalitatea "trebuie schimbată"

De cealaltă parte, chiar autorităţile vorbesc despre necesitatea schimbării mentalităţilor legate de predilecţia utilizării numerarului în detrimentul plăţilor electronice.

Secretarul de stat din Ministerul Finanţelor, Claudiu Doltu, spune că este vorba de o problemă de cultură financiară, care poate fi rezolvată numai în timp, prin intermediul unei educaţii cât mai timpurii.

Însă pe lângă reticenţa evidentă a oamenilor, în special din mediul rural, de a folosi mijloacele moderne de plată şi preferinţa de a avea banii în numerar, se mai pune şi o altă problemă, care derivă din această realitate.

Reţelele de acceptare ale băncilor pentru plăţile electronice sunt aproape inexistente în sate şi comune, ceea ce ar însemna ca până la remedierea acestei situaţii, care necesită un timp suficient de lung, beneficiarii de ajutoare şi alte drepturi sociale să fie obligaţi să se deplaseze până în cel mai apropiat oraş, pentru a putea intra în posesia acestor bani.

Astfel, costurile pe care ar trebui să le suporte oamenii ar creşte considerabil, chiar şi în condiţiile în care introducerea cardurilor în transferul beneficiilor sociale se va realiza în etape, aşa cum se propune în strategie.

Nici propunerea privind acordarea de facilităţi fiscale pentru plăţile efectuate cu cardul în sectoarele în care evaziunea fiscală are un impact major nu este privită ca o soluţie viabilă de reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Aceştia spun că nu există neapărat o legătură directă între utilizarea metodelor moderne de plată şi creşterea încasării veniturilor bugetare.

În plus, pe lângă faptul că stimulentele de natură fiscală nu garantează o îmbunătăţire a colectării, există şi posibilitatea apariţiei suspiciunilor că statul ar crea avantaje pentru anumite categorii, şi nu pentru toată lumea.