FMI vine în România pentru evaluarea acordului stand-by din 2013
Reprezentanţii FMI precizau că discuţiile vor viza inclusiv măsuri de compesare a pierderilor bugetare cauzate de amânarea cu trei luni a majorării accizei la carburanţi.
Articol de Iulian Olescu, 20 Ianuarie 2014, 18:58
O misiune a FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene soseşte mâine la Bucureşti pentru încheierea primei evaluări a Acordului stand-by încheiat anul trecut, dar şi pentru a începe cea de-a doua evaluare.
Reprezentanţii FMI precizau într-un comunicat că discuţiile vor viza inclusiv măsuri de compesare a pierderilor bugetare cauzate de amânarea cu trei luni a majorării accizei la carburanţi.
Astăzi, însă, premierul Victor Ponta a declarat că orice măsuri pe fundalul amânării majorării accizei ar putea fi discutata abia în vară.
"Nu se poate discuta până la 1 iulie. La iulie, tragem linie pe primul semestru şi vedem dacă suntem pe plus, pe minus, faţă de ceea ce avem prognozat şi, după 1 iulie, aşa cum se face, de fapt, în fiecare an, putem să venim cu măsuri de rectificare - pozitivă, negativă.
"Dar până la 1 iulie, nici dacă am vrea, nu putem. Plus că nu ştim cum stăm. Sunt evaluări care trebuiesc confirmate pe primul semestru, apropo de încasări, de cheltuieli publice. Deci, nu asta discutăm", spune Victor Ponta.
Preşedintele Traian Băsescu insista săptămâna trecută ca acciza suplimentară la carburanţi să nu fie introdusă de la 1 aprilie.
Premierul susţine însă că, în lipsa acestor venituri, guvernul ar putea fi obligat să renunţe la alte măsuri fiscale, precum scăderea contribuţiei de asigurări sociale.
Relaxare fiscala
Mediul de afaceri insistă însă pentru o relaxare în domeniu şi cere executivului să susţină, în cadrul negocierii cu FMI, scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.
Atât autorităţile, cât şi specialiştii în economie vorbesc de jumătatea anului ca termen realist de implementare a unor astfel de decizii. Orice măsură de stimulare a consumului se ia doar dacă există o creştere economică solidă, de cel puţin 2,5%, spune analistul Aurelian Dochia.
Aurelian Dochia: În momentul de faţă, orice mişcare are o mare doză de risc, pentru că, dacă guvernul încearcă să intervină acum cu măsuri de stimulare a consumului, care înseamnă fie reduceri de fiscalitate, fie creşteri de venituri pentru anumite categorii, prin tot felul de transferuri sau, aşa cum s-a încercat, prin creşterea salariului minim,
s-ar putea să se trezească mai târziu că are probleme cu execuţia bugetară şi cu un deficit bugetar prea mare. Astfel că în momentul de faţă, deşi intenţiile sunt lăudabile, ceea ce interesează este modul concret în care vor fi puse ele în practică, pentru că abia atunci vom putea să judecăm impactul unor astfel de măsuri. Dar, dacă nu există suficientă creştere care să creeze spaţiul fiscal la nivelul bugetului, probabil că aceste măsuri nu pot fi luate.
Reporter: Să înţeleg, din ce spuneţi dvs., că, cel puţin până la jumătatea anului, când, practic, va fi posibilă şi o rectificare bugetară şi când se vede dacă se pot adopta astfel de măsuri de relaxare fiscală este puţin probabil sau este dificil să se ia nişte măsuri care să încurajeze consumul.
Aurelian Dochia: Bineînţeles. Mai ales în condiţiile în care, aproape inevitabil, aceste măsuri vor avea un impact asupra bugetului, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri ale bugetului. Şi ştim că nu se poate modifica bugetul decât în condiţiile unei rectificări, care se poate produce la jumătatea anului.
Aurelian Dochia consideră că cele mai utile şi mai eficiente s-ar dovedi tot măsurile de relaxare fiscală, fie că vorbim de reducerea TVA sau a contribuţiilor de asigurări sociale.
El spune că, cel mai probabil, un efect pozitiv asupra consumului din partea costurilor mai reduse ale creditării s-ar putea vedea numai spre finalul acestui an, dacă economia merge bine şi dacă încrederea consumatorilor va creşte.
