FMI aprobă primele evaluări ale acordului preventiv cu România

România a făcut progrese în cadrul acordului preventiv, dar economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri, spune FMI.

Consiliul Director al Fondului a aprobat miercuri prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe.

FMI anunţă că resursele totale pe care le poate accesa România acum în cadrul acordului sunt de peste 650 de milioane de euro.

Fiind vorba de un acord de tip preventiv, banii vor fi traşi doar în situaţii de urgenţă.

Consiliul Director al FMI a aprobat şi o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanţă referitor la soldul general al bugetului consolidat, care a fost trata cu o marjă mică.

Fondul a aprobat şi cererea autorităţilor române de a face o nouă evaluare bazată pe situaţia de la sfârşitul lunii iunie care ar coincide cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

Economia, "vulnerabilă la şocuri"

Directorul general adjunct şi preşedinte interimar David Lipton spune că România a făcut progrese în cadrul acordului preventiv, dar că economia şi sectorul financiar râmân vulnerabile la şocuri.

Punerea în practică a programului cu fermitate este esenţială pentru menţinerea stabilităţii macro-economice în acest an elecotral, adaugă Lipton.

Acesta mai spune că ţinta de deficit bugetar în 2014 ar mai putea fi ajustată, sprijinind în acelaşi timp o mai mare absorbţie a fondurilor europene.

Printre priorităţile cheie sunt o mai bună colectare a veniturilor şi implementarea unui sistem de control al cheltuielilor.

Acţiuni suplimentare sunt necesare pentru reformarea domeniului sanitar şi pentru protejarea familiilor vulnerabile în contextul liberalizării preţului la energie.

S-au făcut progrese

Reprezentantul FMI notează că reformele structurale în domeniul energiei şi transporturilor au progresat şi că au fost făcute oferte publice iniţiale pentru două companii importante din energie.

Progresul susţinut al reformei în domeniul companiilor de stat, inclusiv restructurarea CFR Marfă şi reducerea datoriilor vechi, vor continua să fie componente esenţiale ale programului, mai spune David Lipton.

Ca o concluzie, acesta menţionează că, în mare, obiectivele programului au fost atinse, deşi progresul reformelor structurale a fost inegal şi rămân vulenerabilităţi.

Fondul şi-a însuşit mai multe lecţii lucrând cu România, printre acestea că în special când vine vorba de reforme structurale complexe, condiţiile din program nu pot fi puse în practică fără suficient sprijin intern, politic şi al instituţiilor şi organizaţiilor interesate.