EXCLUSIV RRA - Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu: Probabil că s-a ajuns la un maxim al ratelor la bancă

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (11 ianuarie, ora 08:30) - "Apel matinal" - Realizatori: Cătălin Cîrnu și Daniela Petrican
Daniela Petrican: Banca Centrală a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%, începând de astăzi. Specialiștii BNR spun că rata anuală a inflației va scădea ușor în trimestrul I din 2023 și va coborî semnificativ mai alert, ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul al III-lea al acestui an.
Cătălin Cîrnu: Între timp însă, ratele celor cu credite la bănci vor continua să crească după ce rata anuală a inflației s-a situat în noiembrie peste nivelul prognozat, la aproape 17 procente. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Dan Suciu: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: În acest moment există o perspectivă reală, nu știu, de temperare a inflației și de stabilizare financiară pentru 2023?
Dan Suciu: Da, după cum ați și dat și din comunicatul nostru, vedem această traiectorie și încercările pe care le fac /.../ Banca Centrală prin majorările de dobândă sunt tocmai acestea de a înscrie inflația pe acest traiectoriu pe care l-ați descris, anume o ușoară scădere începând din trimestrul I chiar și o scădere mai accelerată apoi, pentru ca finalul anului să să-l avem cu o inflație de o simplă cifră. Acesta este scenariu mai probabil și toate demersurile noastre sunt făcute tocmai să ajungem în această bandă de variație.
Cătălin Cîrnu: Trecând peste toate datele tehnice, oamenii vor să știe dacă scumpirile, de exemplu, vor exista în continuare. Vor mai crește prețurile?
Dan Suciu: Mare parte a creșterilor de prețuri sunt în urmă. Ce avem acum sunt creșteri marginale. Mare parte a creșterilor, repet, sunt în urmă. Dar să nu facem această confuzie. În momentul în care avem o scădere a inflației, înseamnă că avem creșteri mici de prețuri, nu avem o scădere a prețurilor. Inflația este un indicator statistic agregat, care surprinde totalitatea prețurilor sau mare parte din prețurile din piață, iar atunci când e pe plus, asta înseamnă. Nu e neapărat o veste rea în sine să avem un indicator al inflației pe plus. De altfel, este chiar spus că dacă avem doi... vreo două procente de inflație sau două procente și jumătate, este o creștere sănătoasă a prețurilor, pentru că există așa ceva. Dar încă suntem relativ departe de acest scenariu, ne apropiem de el în cursul acestui an, important este însă altceva, să întoarcem această traiectorie de evoluție a inflației, care era în creștere, într-o traiectorie descrescătoare. Acesta este obiectivul anului 2023 și este pe deplin realizabil.
Daniela Petrican: Și la ce să se aștepte în continuare cei care au de plătit rate pentru creditele bancare?
Dan Suciu: Probabil că s-a ajuns la un maxim al acestor rate în această perioadă, atât pentru cei cu Robor, ei probabil chiar au trecut de maximum, pentru că ați văzut, Roborul a trecut în cursul anului trecut de 8%, acum este cumva stabilizat în jurul valorii de 7,5 - variaţiile probabil vor fi mici în jurul acestei valori, deci ei au trecut din nivelul maxim al ratelor. Cei cu IRCC, IRCC este un indicator care are cumva un decalaj de şase luni, în consecință, va rămâne, chiar va crește ușor față de nivelul actual în trimestrul al doilea, dar dacă scenariul nostru se va adeveri, în partea a doua a anului va intra și el pe o ușoară scădere, deci suntem cumva la un maximum al acestor rate în acestă perioadă.
Daniela Petrican: Şi scumpirea creditelor ar putea duce și la o stagnare a prețurilor pe piața imobiliară sau poate chiar la o scădere?
Dan Suciu: E o piaţă foarte complicată cu multe alte necunoscute, sunt multe tranzacții cash. Sigur că faptul că avem o scădere la creditare poate influența piața imobiliară, dar depinde și aici de la o zonă la alta, depinde foarte mult de la un oraș la altul. E greu să trag o concluzie generală pentru tot ce s-a întâmplat pe piața imobiliară.
Cătălin Cîrnu: Revin la inflație, abordările, cel puțin în Europa de Est și în Europa Centrală, au fost diferite, mă gândesc la Ungaria, Cehia, pe de o parte, la România și Polonia pe de cealaltă parte. Inflația poate fi și bună?
Dan Suciu: Poate fi atunci când e 2% - 2,5%, atunci chiar e bună, pentru că, să nu uităm, în perioada de pandemie și chiar și înainte de perioada de pandemie, atunci când se vorbea de dobânzi zero şi când aveam dobânzi zero în multe din piețele europene, nu și în România, această constituia o problemă. Băncile centrale atunci încercau foarte mult să scape de această dificultate economică a dobânzii zero, care este o anomalie, dacă vreţi. Nu este firesc să ai dobânzi zero, nu este nici bine, nici firesc. S-au făcut atunci eforturi relativ uriașe, dacă pot spune aşa, pentru a ieşi din această capcană, pentru că era o capcană. În parte, sigur, plătim, nu neapărat noi, în România, pentru că noi n-am avut această politică, să coborâm dobânzile la zero, dar ne influențează ce se întâmplă pe piețele internaționale, pe piețele europene, pentru că legătura este foarte strânsă, importăm la rândul nostru inflație, dar atunci, spuneam, s-au făcut eforturi pe piețele acestea de a injecta bani în economie./amirea/dstanesc/ Acum, acei bani sunt producători la rândul lor, de inflație și iată că o problemă care inițial părea un beneficiu pentru consumatori, și anume dobânda zero, este în parte, la rândul ei, vinovată de inflația de astăzi în țările europene.
Daniela Petrican: Există voci în piață care vorbesc de o potențială devalorizare ale leului. Cum vedeți dumneavoastră, la BNR, evoluția cursului de schimb în 2023?
Dan Suciu: Dacă vorbim de o depreciere, ea este dependentă de piață. Deci, cursul leului depinde foarte mult de intrările de valută din țară și de capacitatea economiei de a susţine o anumită valoare a monedei. Nu suntem îngrijorați în acest moment de o depreciere semnificativă a costului. Dimpotrivă, în ultimele perioade vedem chiar o întărire a monedei naționale, datorată în special intrărilor de valută pe care le-am avut în această perioadă. Am avut un record de investiții străine, avem fondurile europene obișnuite, avem fondurile europene din PNRR, care sunt fondurile europene suplimentare, avem remiteri ale românilor care lucrează în străinătate, deci au fost intrări foarte mari de valută în acest an... în anul trecut, scuzați-mă, ca urmare. Nu au fost motive de niciun fel de a avea o depreciere a monedei naționale, dimpotrivă, ea s-a întărit și față de dolar și față de euro. Suntem destul de încrezători că aceste tipuri de intrări de valută vor continua, ceea ce va ajuta economia românească. Anul trecut am încheiat anul cu siguranță pe plus, vom vedea cifra exactă de creștere economică, şi sperăm că evitarea recesiunii în România pe deplin posibilă, va face să avem o oarecare stabilitate şi la nivelul cursului de schimb.
Cătălin Cîrnu: Ne așteptăm la o recesiune economică despre care se tot vorbește, mai ales în Statele Unite ale Americii?
Dan Suciu: În România nu credem așa ceva. Sigur că avem o scădere semnificativă a creșterii economice, care anul trecut probabil a fost între 4 și 5% , nu va fi chiar atât. Dar nici de recesiune nu se poate vorbi. Deci va fi o creștere mai moderată, semn că economia românească are suficiente resurse să treacă printr-o perioadă care nu e deloc ușoară.
Cătălin Cîrnu: Da, și să o și depășească. Mulțumim pentru amănunte.
Dan Suciu: Mulțumesc și eu.
Cătălin Cîrnu: Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a fost prezent alături de noi prin telefon, mai ales că trebuie avut grijă. Este sezonul în care infecțiile respiratorii sunt prezente peste tot.