EXCLUSIV RRA - Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Banca centrală încearcă temperarea ritmului de creștere al inflației

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 aprilie, ora 8:30) - Realizator: Daniela Petrican - Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât marți să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. De asemenea, BNR a decis să păstreze rata dobânzii pentru creditare la 8% pe an și pe cea pentru depozite la 6%. Se mențin, totodată, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Ce înseamnă toate aceste decizii și ce implicații au ne spune acum invitatul ”Apelului matinal”, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României. Bună dimineața!
Dan Suciu: Bună dimineața!
Realizator: Ce înseamnă pentru economie și, bineînțeles, pentru creditare menținerea acum a ratei dobânzii de politică monetară? Ce are în vedere BNR prin deciziile anunțate?
Dan Suciu: Prin deciziile anunțate și prin, de fapt, toate deciziile pe care le ia banca centrală sau mare parte din deciziile pe care le ia banca centrală se încearcă temperarea ritmului de creștere al inflației, principala preocupare și problemă cu care se confruntă economia românească în acest moment pentru că asta înseamnă că avem încă în continuare creșteri de prețuri și credite scumpe, şi nu numai atât, și depozite la bănci remunerate sub nivelul inflației, adică care aduc nu neapărat o dobândă pozitivă. Toate aceste trei lucruri sunt influențate de decizia de politică monetară și, în momentul în care vom avea o scădere semnificativă a inflației, se va vedea și o îmbunătățire a acestor parametri, adică prețuri, credite, nivelul creditelor, ratelor și al dobânzilor la depozite.
Realizator: Cum vedeți evoluțiile indicilor ROBOR și IRCC în continuare, pentru că zilele acestea se vorbește foarte multe despre acești indici?
Dan Suciu: Ei sunt o rezultantă a deciziilor noastre, nu sunt indici pe care îi stabilește banca centrală /.../, să clarificăm acest lucru, de multe ori se face această confuzie. În ceea ce privește ROBOR-ul, lucrurile deja apar relativ așezate, pentru că ROBOR-ul reflectă dobânda la care se împrumută băncile între ele în piață, pe diferite scadente. Cea care se ia în calcul de obicei la credite este pe trei luni. Având în vedere că perspectivele de inflație sunt relativ optimiste, în sensul că vom avea o scădere lentă la început, dar mai accentuată în partea a doua anului, chiar dacă cifrele rămân în continuare mari, dar această perspectivă face ca băncile să se împrumute la valori care au dus ROBOR-ul semnificativ sub 7% și pare a-l fi stabilizat acolo, 6,85, 6,90, undeva pe aici a variat în această perioadă. Deci, vârful este mult în spate la acel opt, opt și ceva, undeva în noiembrie anul trecut sau chiar în octombrie. În privința IRCC-ului, IRCC-ului este o dobândă compusă, care, simplificat spus, este un ROBOR la scadențe mai mici de trei luni, dar care reflectă tranzacțiile în piața de acum șase luni. Acum șase luni situația era alta în privința perspectivelor inflației și a inflației propriu-zise și în consecință, IRCC-ul este mai mare, a ajuns aproape de șase. El se calculează trimestrial, a ajuns aproape de șase, este 5,98, dar având în vedere că el reflectă tranzacții deja efectuate, putem anticipa că în trimestrul următor nu va mai crește, chiar va fi o ușoară scădere. Deci, ne așteptăm să fie la un vârf și IRCC-ul în acest moment.
Realizator: Dar ne putem aștepta ca și ratele creditelor în euro să crească în continuare? Pot, nu știu, de exemplu, să dubleze băncile dobânda în acest moment?
Dan Suciu: După cum ați văzut, depinde la ce pornim /.../ considerăm reperul. Ratele au crescut și dobânzile la euro au crescut foarte mult, pentru că Banca Centrală Europeană a crescut la rând ei dobânda. Ciclul de creștere al dobânzii la Banca Centrală Europeană este continuă încă, pentru că Banca Centrală, din anumite motive, a pornit mai târziu acest ciclu de creștere a dobânzilor, /.../ care se regăsește la toate băncile centrale. Deci, da, pe scurt spus, va fi o creștere aici. Am spus mereu că așa va fi, adică va urma o creștere a ratelor, o creștere a dobânzilor și pentru cei care s-au împrumutat în euro, pentru că era clar că, de altfel, Banca Centrală Europeană semnalizase intenţia de a creşte semnificativ dobânda de politică monetară pentru zona euro și implicit pentru toate creditele care s-au dat în moneda europeană. Nu e deloc o surpriză şi e un anunț deja foarte clar și bine întemeiat. M-a mirat și pe mine când am văzut undeva, la începutul anului se făcea o promovare semnificativă, sigur, informală, a creditului în euro, că ar fi o soluție salvatoare, că uite că dobânda e mult mai mică. Încă nu începuse ciclul de creștere al Băncii Centrale Europene sau era foarte redus, /s-au dat/dobânzi foarte mici, mai ales că pornise de foarte jos. Dar acest ciclu, din păcate, continuă, pentru că inflația e o problemă europeană sau dacă nu mondială, nu e o problemă românească ca atare. Mai degrabă noi suntem în siajul acestor probleme europene și în consecință trebuie reacționat la nivelul tuturor băncilor centrale.
Realizator: Dar care sunt previziunile BNR? Mai sunt posibile turbulențe? Putem vorbi acum de o scurtă perioadă de stabilitate pe piață sau vedeți un trend general pozitiv?
Dan Suciu: Vedem o anumită stabilitate. Sperăm ea să fie de durată și consistentă, dar evident că sunt multe îngrijorări și multe necunoscute. Continuă să fie pe foarte multe zone de incertitudine, din păcate. Una s-a produs sau un eveniment negativ s-a produs ieri sau alaltăieri, când OPEC a stabilit un nivel de creștere al prețului petrolului, probabil că acest lucru ne va afecta și pe noi. Avem incertitudine în ceea ce înseamnă anul agricol, avem incertitudine în ce înseamnă creșterea economică nu neapărat românească, dar implicit europeană, și atunci implicit românească. Avem incertitudine în ceea ce înseamnă politicile fiscal-bugetare, vedeţi aceste discuții, capacitatea de a ţine deficitul bugetar sub control. Avem, pot să mai enumăr în continuare, din păcate, incertitudini în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Avem cele mai mari incertitudini legate de evoluția conflictului din Ucraina și efectele pe care acest conflict îl are asupra piețelor materilor prime și de energie. Deci am enumerat la prima mână o serie înteagă de incertitudini unde, din păcate, n-avem niciun control asupra lor. Noi suntem obligați să le punem, să le arătăm, să le evaluăm, să le subliniem că ele există. Vă dați seama că trebuie să fim pesimişti, să spunem că clar ceva se va întâmpla. Scenariul nostru de bază prevede o scădere a inflației semnificativă spre finalul anului la o singură cifră, undeva spre șapte și o continuare a scăderii anul viitor, mai puternică, deci acesta este scenariul de bază, dar incertitudinile planează și se adună, din păcate.
Realizator: Ascultătorii noștri au reacționat la discuția, pe care am purtat-o în aceste momente și întreabă: e firesc ca dobânda la euro să ajungă la 10% sau la cât ar putea ajunge?
Dan Suciu: Nu văd această cifră posibilă într-un termen rezonabil de timp, nu. Ea probabil va fi sub dobânda la lei, deci nu cred că va atinge nici măcar 7%, nu se pune problema în termenii aceștia. Probabil că va fi undeva la patru, patru sau cinci, în funcție de cum va evolua inflaţia la euro, dar nu văd semne atât de îngrijorătoare încât să vedem o dobândă cu două cifre la nivelul Băncii Centrale Europene. Sigur, neunoscutele și încertitudinile pe care le enumeram, multe dintre ele vizează și zona în euro. Asta e altă discuție, dar la scenariul de bază al zonei euro nu se pune problema.
Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la Radio România Actualități.
Dan Suciu: Mulțumesc și eu.
Realizator: Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.