EXCLUSIV RRA: Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: Nici ROBOR-ul, nici IRCC-ul nu vor fi influențați de anul electoral

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 ianuarie, ora 8:21) - Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează valoarea ratelor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,11% pe an, după ce la începutul acestui an ROBOR la trei luni a fost de 6,21%, iar la începutul anului trecut de 7,56%. Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât şi el la 6,14%.
Cătălin Cîrnu: Specialiştii cred însă că dobânzile de pe piaţa interbancară şi, implicit, cele practicate de bănci nu mai pot scădea foarte mult, atât timp cât inflaţia rămâne ridicată. Discutăm pe aceste teme cu un specialist, cu invitatul "Apelului matinal", Adrian Vasilescu, nimeni altul decât consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României. Bună dimineaţa!
Adrian Vasilescu: Bună dimineaţa!
Daniela Petrican: Bună dimineaţa! Domnule Vasilescu, suntem încă la începutul unui an, se epuizează luna ianuarie. Să nu uităm; un an electoral. Credeţi, ce previziuni sunt? Vom putea vedea în continuare o scădere a indicelui ROBOR şi poate al celui IRCC, pe baza cărora se calculează, până la urmă, ratele noastre la bănci?

"La noi piaţa monetară a fost întotdeauna ferită de tumultul alegerilor"

Adrian Vasilescu: Îndrăznesc să spun că nici ROBOR-ul, nici IRCC-ul, nici alţi indicatori din zona financiară nu sunt legaţi de anul electoral. El se va desfăşura în continuare, că comasează alegerile, că nu le comasează, că nu ştiu ce se va mai întâmpla. Totuşi, deşi pe plan global sunt mari legături între ce se întâmplă pe piaţa monetară şi între alegeri, la noi piaţa monetară a fost întotdeauna ferită de tumultul alegerilor.
Daniela Petrican: Dar cum vedeţi evoluţia creditării şi, mai ales, putem fi optimişti? Ratele pot rămâne stabile?
Adrian Vasilescu: În primul rând, aş vrea să fac o observaţie; toată lumea se referă la creditare şi când vorbeşte despre creditare, vorbeşte despre împrumuturile pe care băncile le acordă populaţiei şi firmelor, bineînţeles. Din păcate, aceste credite au scăzut foarte mult. În vremea crizei din 2008 erau vreo şapte milioane de împrumuturi date populaţiei. Acum sunt în jur de două milioane şi ceva şi e mare agitaţie în legătură cu aceste două milioane.
Cătălin Cîrnu: De ce e agitaţie?

"Există o altă variantă a creditării"

Adrian Vasilescu: Agitaţie că sunt creditele înalte, că plătesc foarte mult, fără să se observe că există o altă variantă a creditării, şi anume că 16 milioane de gospodării din România, 16 milioane sunt ele cele care împrumută băncii. Şi nimeni n-a sesizat şi nu a strigat că de fapt, această zonă a pieţei financiare a fost chiar supusă unei represiuni financiare, din cauză că coborâseră prea mult ratele dobânzilor la creditele pe care băncile le acordă populaţiei pentru împrumuturile pe care ele le primesc. Ăsta e un aspect la care va trebui să ne gândim cu mai multe profunzime, pentru că e vorba de 16 milioane de credite...
Cătălin Cîrnu: Şi cum ar trebui reacţionat?

"Intermediere financiară mai puternică"

Adrian Vasilescu: Oricum, nu în stradă. Ar trebui reacţionat în primul rând prin o intermediere financiară mai puternică. Intermedierea financiară este procesul prin care banii care ajung în bănci de la cei care vor să economisească şi economisesc, trec mai departe la cei care vor să consume şi la cei care vor să investească.
Daniela Petrican: La începutul lunii, Banca Naţională a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%/an. Ce semnal ar transmite BNR pentru acest an?

"Dobânda de politică monetară a rămas stabilă"

Adrian Vasilescu: Banca Naţională a oprit creşterea dobânzii de politică monetară cu un an în urmă, în ianuarie 2023. De atunci, continuu, a rămas stabilă în această rată de 7%. Semnalul pentru acest an este şi el clar. Iată că astăzi este 30, mâine va fi 31 şi încheiem o lună. Aici, Banca Naţională a făcut un pariu prin vocea guvernatorului şi printr-un document al consiliului de administraţie.

"În dezinflaţie, preţurile nu se opresc, cresc în continuare, dar cresc mult mai lent"

S-a prognozat limpede că inflaţia din România, care în noiembrie 2022 a intrat, s-a transformat din inflaţie în dezinflaţie, adică dintr-un proces de creştere explozivă a preţurilor de consum într-un proces de creştere lentă. În dezinflaţie, preţurile nu se opresc, cresc în continuare, dar cresc mult mai lent.

"În ianuarie anul acesta va fi un puseu de inflaţie"

Şi iată că în acest an din urmă, de la 15%, cât era atunci rata inflaţiei, a ajuns în decembrie anul acesta la 6,61. Este foarte jos. Banca Naţională a făcut o prognoză şi asta a fost. Acesta este pariul. În ianuarie anul acesta va fi un puseu de inflaţie. Va opri procesul de dezinflaţie, dar numai în ianuarie şi că din februarie vor curge în continuare firesc preţurile spre accentuarea dezinflaţiei.
Cătălin Cîrnu: Da, cum e normal într-o piaţă liberă, până la urmă. Ne vom reîntâlni, cu siguranţă, să mai discutăm despre toate aceste detalii financiare. Îi mulţumim invitatului Apelului matinal de astăzi, Adrian Vasilescu. Da, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României. Să mai spunem că o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional se află în Bucureşti, dar detaliile le vom afla în zilele următoare. (ph)