Bursele din întreaga lume au evolua inegal miercuri, dar în orice caz mult mai calm decât zilele trecute, după ce Banca Centrală a Chinei a anunţat o nouă reducere a dobânzii de bază, destinată să susţină economia ţării.

Şi Bursa din Shanghai a fost mai reţinută, încetinindu-şi semnificativ scăderea. La niveluri foarte mici au rămas materiile prime, în special cotaţiile petrolului.

Eugen Coroianu l-a întrebat pe analistul economic Ionel Blănculescu dacă putem spera că furtuna de pe pieţele de capital se apropie de sfârşit.

Ionel Blănculescu: Să nu ne amăgim. Nicidecum, nu are cum să treacă furtuna financiară şi pentru buna înţelegere a fenomenului şi a ceea ce s-a întâmplat astăzi, vă voi spune că, de fapt, într-un stat, ca şi în statul chinez, funcţionează două foarte importante pieţe: piaţa de capital şi piaţa monetară. Ceea ce s-a întâmplat prin intervenţia guvernului s-a întâmplat pe piaţa monetară, şi anume reducerea dobânzilor de politică monetară şi reducerea rezervelor minime obligatorii. La ce ajută aceste măsuri? La relansarea creditării şi la mai mult credit în piaţă. Credem oare că la momentul acesta, când economia Chinei se află în descreştere economică, este nevoie de resursă financiară suplimentară? Nicidecum. Această măsură dirijistă, intervenţionistă, a fost luată numai pentru a calma emoţia. Cred că până la urmă ceea ce s-a întâmplat pe piaţa de capital chineză, asiatică şi pe piaţa globală de capital, nu a reprezentat decât emoţie pe lângă raţionalul dat de faptul că se înţelege foarte clar că astăzi economia Chinei se află în această fază de descreştere economică, ceea ce va dura câţiva ani de zile. Astfel de fenomene se vor repeta din ce în ce mai mult şi nicidecum o măsură pur şi simplu artizanală, cum a fost cea referitoare la piaţa monetară nu va putea să rezolve situaţia. Acolo este o problemă mult mai gravă, de structură economică. S-a redus consumul Chinei pe toate palierele, de la tot ce înseamnă carburanţi, ţiţei, fier-beton, oţel şi alte materii prime şi materiale, s-a încetinit, clar, şi această încetinire nu are cum să fie ctaalizată de mai multă resursă financiară pe piaţă.

Reporter: Odată cu bursele au scăzut şi preţurile la materiile prime şi cea mai vizibilă este scăderea preţului petrolului.

Ionel Blănculescu: Desigur, cele două crize despre care vorbim s-au suprapus într-un mod nefericit, au o anumit legătură, însă în mare parte nu, pentru că una este criza economică din această fază a treia a ciclului economic de contracţie economică în China. Criza cu care se confrunta China sigur că are şi legătură cu această piaţă a ţiţeiului într-un fel influenţând-o, dar nu capital, ci discutăm acum de a două criză, şi anume criza preţului la ţiţei, acest lucru a fost generat de fapt de Arabia Saudită şi de OPEC, cei care generează 40% din producţia de ţiţei a lumii, prin faptul că de fapt s-a dorit ţinerea ofertei producţiei la un nivel foarte mare, astfel încât preţul să scadă din ce în ce mai mult, şi, iată, el a scăzut de la peste 100 de dolari pe baril la..., astăzi, 39 de dolari pe baril pe cotaţia /.../ SUA pentru a opri investiţiile şi pentru a opri procesul investiţional în industria extractivă a gazelor şi ţiţeiului de şist, ceea ce s-a şi reuşit, numai că iată această armă s-a întors inclusiv împotriva Arabiei Saudite şi a ţărilor OPEC şi din acest motiv sunt semnale că ar putea să existe posibilitatea să se schimbe trendul. Aşteptăm săptămâna viitoare o şedinţă importantă la nivelul OPEC, însă să nu uităm că oferta şi piaţa va fi mai nou inundată de către Iran, care Iranul, fiind a doua forţă petrolieră din OPEC, i s-au ridicat sancţiunile şi embargoul şi acum aşteaptă cu tancurile petroliere pline să-şi recâştige poziţia de piaţă: "indiferent de preţul la care vom vinde ţiteiul". Deci una peste alta, trendul probabil că va urma să descrească, să se ducă spre 30 de dolari.