Evaziunea fiscală "ajunge la 14% din Produsul Intern Brut"

România este oricum printre statele cu pierderile cele mai mari din Uniune, cauzate de evaziune.

Prezenţi la o dezbatere organizată azi de Ziarul Fianciar, reprezentanţii Consiliului Fiscal au anunţat că evaziunea ar fi ajuns la 14%, adică la aproape 30 de miliarde de lei.

Combaterea fenomenului revine în actualitate, odată cu anunţul Guvernului referitor la încasările sub aşteptări la buget.

În 2013 s-a demarat un amplu proces de reorganizare şi restructurare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Pe parcursul a cinci ani cu finanţare de la Banca Mondială se intenţionează a se moderniza Fiscul românesc în aşa fel încât activitatea sa să devină mai eficientă şi mai transparentă, iar contribuabilii să poată beneficia de servicii de calitate.

Rezultatele concrete nu vor fi vizibile decât spre sfârşitul proiectului, după cum precizează specialiştii Băncii Mondiale, spre deosebire de autorităţile române care aşteaptă îmbunătăţiri rapide ale activităţii Fiscului, ba chiar mizau pe venituri mai mari la buget chiar din acest an.

Problemă "legată de birocraţie"

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu, spune că structurile antifraudă au intrat târziu în funcţiune.

"Ordonanţa care viza restructurarea ANAF a apărut abia în vară, a durat toată această perioadă de trei luni, de reaşezare, de reorganizare.

"Deci acele structuri de antifraudă care vizau exact zona de combatere a evaziunii nu au intrat încă în funcţiune mai devreme, să spunem, în cursul anului, astfel încât rezultatele să se simtă deja, dar ne aşteptăm ca în perioada următoare acest lucru să se întâmple", spune Dan Manolescu.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, declară că fenomenul neplăţii obligaţiilor către stat nu se datorează numai capacităţii administrative reduse a ANAF sau dorinţei românilor de a evita achitarea impozitelor şi taxelor.

"Problema de plată a taxelor este flagrantă în România şi nu ţine de nivelul taxelor, ţine în primul rând de birocraţie. Deci este absolut imposibil dacă nu ai un soft specializat care să-ţi arate toate actualizările, să urmăreşti modificările din Codul Fiscal, adică să fii contribuabil onest şi să vrei să-ţi plăteşti impozitele şi taxele corect, nu ai cum să nu greşeşti.

"Şi, ca urmare, să nu ne mire de ce evaziunea fiscală e atât de mare în România, e undeva în jur de 14% din PIB, am calculat-o noi", spune Ionuţ Dumitru.

El mai afirmă că, la modul cum arată în acest moment execuţia bugetară, este inevitabilă luarea unor măsuri de creştere a fiscalităţii, dacă se doreşte încadrarea în ţintele de deficit bugetar convenite cu FMI şi Comisia.

Complicitate a persoanelor "din institutiile statului"

Un lanţ infracţional, precum cel din dosarul ajuns, astăzi, la Instanţa Supremă, se formează prin complicitatea oamenilor din interiorul instituţiilor statului, tocmai cele care ar trebui să se ocupe de controlul şi reducerea evaziunii, dar şi prin exploatarea hibelor din sistem - spun specialiştii.

Consilierul prezidenţial în probleme de agricultură, Adrian Rădulescu, susţine că la evaziune contribuie şi valoarea TVA-ului din România, cu cât procentul este mai mare, cu atât creşte şi tentaţia de a ocoli legea.

"Începând cu anul 2007, în tot ce înseamnă comerţ intracomunitar nu mai există TVA şi, atunci, s-au înfiinţat fel de fel de firme care aduc carne din Uniunea Europeană, fac aici o firmă-fantomă intermediară, vând carnea, ei încasează TVA-ul, că aici vinde cu TVA şi, după câteva luni, după aceea firma dispărea.

"Practic, lanţul constă în faptul că sunt diverşi interpuşi, fiecare au rolul lor. De la 24% îţi rămâne ţie 12, 12 dai spăgi la alţii şi dintr-un comerţ corect faci 8-10 şi câştigi 12 numai din chesiunea asta, care înseamnă evaziunea fiscală", spune Adrian Rădulescu.

Evaziunea din industria agro-alimentară este mai uşor de făcut, pentru că produsele se rotesc foarte repede - mai spune consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu.