Eurostat: România se află pe locul trei în UE la creșterea prețurilor producției industriale
Pentru acest an, specialiștii anticipează o continuare a tendinței de încetinire a scumpirii produselor industriale, pe fondul reducerii prețului gazului metan și implicit al energiei.
Articol de Iulian Olescu, 03 Februarie 2023, 09:55
La început de an, Eurostat semnala că România se află pe locul trei în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor producției industriale, după Ungaria și Letonia.
De vină erau în principal prețurile la energie, iar în decembrie 2022, spune INS, ele erau cu aproape 69% mai mari decât cu un an înainte.
Erau urmate de saltul cu o cincime a prețurilor bunurilor de uz curent. Însă, la final de an prețurile producției industriale au semnalat încetinirea creșterii.
Tendința va fi urmată și anul acesta în paralel cu reducerea progresivă a inflației, explică specialiștii cu care a discutat Iulian Olescu:
Reporter: Spre finalul anului trecut, prețurile producției industriale și-au încetinit creșterea, chiar dacă industria energetică a rămas principalul factor de presiune în direcția majorării lor, relevă datele statistice publicate astăzi.
În ultima lună din 2022 prețurile producției industriale, pe total piață internă și piața externă, au crescut cu 0,24% față de noiembrie, și cu aproape 32,8% comparativ cu decembrie 2021.
Pentru acest an, specialiștii anticipează o continuare a tendinței de încetinire a scumpirii produselor industriale, pe fondul reducerii prețului gazului metan și implicit al energiei.
Analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România: Aceste prețuri ale producției industriale ridicate se duc mai departe. O parte din ele se transferă în inflație, în special în componenta de mărfuri nealimentare. Inflația pentru mărfurile nealimentare. Prețurile producției industriale vor continua să crească, însă cu o valoare mai mică decât până acum. Poate undeva o să ajungem la finalul anului acesta între 10 și 20% creștere a prețului producție industriale. De ce? Pentru că prețurile energiei au scăzut. Dacă ne uităm, de exemplu, la prețul gazului metan, acesta a atins niveluri nemaiîntâlnită de dinaintea războiului. Acum, prețul gazului metan în Europa se tranzacționează undeva între 50 și 60 de euro pe MWh, preț mai mic, nu semnificativ, dar mai mic decât înaintea invaziei Rusiei în Ucraina. Această reducere a prețului gazului metan conduce la reducerea prețului energiei electrice, pentru că gazul metan este folosit și pentru producția de energie electrică și practic mai reduce din presiunea prețurilor producție industrială, industria fiind un mare consumator de energie.
Reporter: Inflația va continua să rămână ridicată, cel puțin în prima parte, din 2023, abia în decembrie existând șanse ca aceasta să coboare sub 10 procente, consideră Adrian Codirlașu.
Adrian Codirlașu: Pentru acest an inflația va rămâne sub presiune. E adevărat, probabil maximul l-am văzut în noiembrie. Acum, în ianuarie, e posibilă o ușoară scădere, dacă nu stabilitate, a ratei inflației, undeva la peste 16%. Mai puternic va scădea în a doua parte a anului rata inflației, în prima parte a anului va rămâne în continuare exprimat în două cifre, dar mai spre 15-16%. Apoi va coborî, poate în decembrie 2023, undeva în jur de 10%.
Reporter: Datele privind evoluția din anul trecut a prețurilor producției industriale arată faptul că cele mai mari creșteri s-au înregistrat în industria energetică cu aproape 69%, în industria bunurilor de uz curent cu peste 20 de procente și în industria bunurilor intermediare cu aproximativ 16%.
