Estimare mai mică privind creşterea economică a României

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere estimările privind creşterea economică a României. Instituţia anticipează un avans de numai 4,3 la sută, în scădere 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară.

Comisia subliniază că nu a luat în calcul declanşarea unui conflict la graniţa cu Ucraina.

Motivele sunt legate de creșterea accelerată a inflației, de apariția valului cinci al pandemiei COVID-19, dar și de continuara crizei energetice.

Noua cifră a luat în calcul menținerea prețurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special în ceea ce privește industria chimică și cea metalurgică, ramuri mari consumatoare de energie.

Specialiștii CNP se așteaptă și ca întreruperile în lanțurile de aprovizionare să continue, afectând industria auto și cea de echipamente electrice.

O creștere mai modestă este așteptată și pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziții de bunuri de către gospodăriile populației.

Pe de altă parte, pentru sectorul construcțiilor se estimează o contribuție mai importantă decât cea din prognoza de toamnă, atât pe fondul comparației cu a doua parte a lui 2021, când activitatea în domeniu a încetinit, cât și datorită unui impuls susținut așteptat din accesarea fondurilor europene.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează și o dinamică mai redusă în cazul consumului privat, dar și în ceea ce privește investițiile, față de prognoza sa anterioară.

Toate estimările sunt realizate fără a lua în calcul declanșarea unui conflict armat între Rusia și Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă a CNP.