Epopeea Rompetrol

Statul ar putea redeveni acţionar la Rompetrol la 10 ani de la privatizare, după ce la 1 noiembrie 2000, Fondul Proprietatii de Stat şi Rompetrol Group BV Rotterdam, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, au semnat contractul de privatizare al combinatului petrochimic Petromidia Navodari.

O afacere care era vazută la vremea aceea ca un succes pentru România, iar valoarea totală a tranzacţiei depăşea 615 milioane de dolari.

FPS vindea pachetul de 69,991% din acţiuni pentru 50,517 milioane dolari, iar Rompetrol se angaja să preia datoriile Petromidia, în valoare de 340 milioane dolari, şi să investească alte 225 milioane dolari în modernizarea companiei.

Rompetrol a plătit în 3 tranşe preţul acţiunilor, iar în privinţa datoriilor, în urma negocierilor cu guvernul Năstase, s-a ajuns la un compromis, printr-o ordonanţă de urgenţă emisă în 2003.

Conform actului normativ, autorităţile erau de acord cu amânarea plăţii datoriilor timp de 7 ani, spunând că se doreşte sprijinirea investitorului strategic.

Obligaţiunile lansate, purtătoare de dobândă, urmau să fie achitate în septembrie 2010.

Guvernul Năstase amână astfel până în septembrie 2010 încasarea datoriilor Rompetrol, în valoare de 603 milioane $.

În 2007, guvernul Călin Popescu-Tăriceanu permite tranzacţionarea acţiunilor Rompetrol, mai exact se poate vinde Petromidia, care până atunci nu puteau fi tranzacţionate din cauza datoriilor către stat.

Dinu Patriciu a vândut Rompetrol către kazahii de la KazMunaiGaz, în urma a două tranzacţii, încheiate în 2007 şi 2009, ce au vizat 75% respectiv 25% din acţiuni, valoarea tranzacţiei fiind estimată la 2,7 milioane de dolari.

KazMunaiGaz preia şi datoria în valoare de 603 milioane de dolari, iar de la începutul anului achită statului o parte din datori, aproximativ 70 milioane de dolari.

KazMunaiGaz a decis, joi, în AGA, să convertească în acţiuni obligaţiunile emise de Rompetrol în 2003 şi pe care nu le-a răscumpărat de la stat, potrivit unui raport al Rompetrol Rafinare transmis Bursei de Valori Bucureşti .

"Pentru evitarea oricărui dubiu, numărul de acţiuni emise în schimbul obligaţiunilor nerăscumpărate la data prezentei a fost calculat în conformitate cu prevederile Convenţiei de emisiune şi cele ale Ordonanţei de urgenţă 118/2003", se arată în raport.

Tototată, capitalul social al Rompetrol Rafinare va fi majorat cu 1,97 miliarde de lei, la 4,41 miliarde de lei, reprezentând conversia în acţiuni a 20,65 milioane de obligaţiuni emise de companie.

Operaţiunea va fi realizată prin emiterea a 19,7 miliarde de acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei.

Grupul Rompetrol va deţine, în urma majorării capitalului, direct şi prin companii pe care le controlează, peste 54,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

Dacă statul ar vinde la bursă acţiunile primite la Rompetrol Rafinare, ar încasa 1,184 miliarde de lei, sumă rezulată din înmulţirea numărului de acţiuni la rafinărie, respectiv 19,7 miliarde de titluri, cu cel mai recent preţ al acţiunilor companiei la BVB, de 0,0601 lei.

În luna august, Rompetrol Rafinare a fost acţionată în instanţă de către Ministerul Finanţelor Publice, care a contestat o majorare de capital de 329,4 milioane de lei, decisă de grupul petrolier în luna iunie, sumă care urma să fie utilizată pentru plata unei părţi din obligaţiunile datorate către stat.

Grupul Rompetrol a angajat patru dintre cele mai mari case de avocatură locale pentru a-l reprezenta în acest caz.

KazMunaiGaz, compania unui stat bogat în resurse

KazMunayGas, este o companie de petrol şi gaze fondată în 2002, deţinută de statul kazah, cu sediul central în Astana.

Preşedintele companiei este Kairgeldy Kabzaldin.

Compania deţine a 44 de terenuri cu o suprafaţă totală de 837,4 km pătraţi, de unde exploatează gaze şi petrol în regiunile Mangistau and Atyrau.

Are peste 30.000 de angajaţi.

Kazahstanul este unul dintre cele mai mri deţinători de resurse energetice din lume.

Chiar dacă statul nu se descrie ca o superputere energetică, preşedintele ţării, Nursultan Nazarbayev, a declarat în repetate rânduri că Kazahstanul sa va deveni un factor al securităţii energetice în Asia şi Europa.

Kazahstanul se află află într-o poziţie geostartegică pentru transportul gazelor şi a petrolului din Asia centrală spre China şi spre vest, Rusia şi Europa.