Economistul Ionuţ Dumitru: Măsurile care s-au luat au fost luate pentru a corecta o situaţie bugetară foarte complicată

"Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Majorarea TVA şi creşterea taxelor din ultimele luni au redus consumul şi au diminuat veniturile statului, preţurile au urcat, cumpărăturile au scăzut, iar economiştii avertizează că taxele mărite pot amplifica evaziunea.

Suntem preocupaţi de subiect şi mai ales despre ce ne aşteaptă anul viitor din punct de vedere fiscal. Tocmai de aceea, astăzi, la 'Apel matinal', vorbim cu economistul Ionuţ Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Înainte de toate, sper că vă auzim bine, vă mai salutăm o dată: bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

E perfect! Măsurile fiscale luate până acum au dus la evitarea unei crize economice? E o certitudine?

Măsurile care s-au luat au fost luate pentru a corecta o situaţie bugetară foarte complicată, cu un deficit bugetar uriaş, pe care l-am atins anul trecut, 9,3% din PIB, cel mai mare deficit bugetar din Europa; probabil că în realitate discutăm, dacă adăugăm şi facturi care probabil erau neplătite sau unele chiar neemise şi anumite obligaţii de plată care nu erau recunoscute, probabil că discutăm de un deficit bugetar chiar mai mare de atât. Şi măsurile care s-au luat erau obligatorii pentru a stabiliza situaţia bugetară în 2025 şi a începe un proces de consolidare fiscală /.../ cu anul viitor, mai pregnant, când deficitul bugetar este aşteptat să scadă spre 6% din PIB. Deci măsurile erau absolut necesare pentru că situaţia era una care nu mai putea fi susţinută, pieţele financiare ne penalizau, nu ne mai finanţau şi Comisia Europeană era în procedură de stopare a fondurilor europene, de blocare a fondurilor europene şi măsurile, încă o dată, erau necesare pentru a putea echilibra situaţia bugetară, în primul rând pentru a opri creşterea deficitului bugetar şi a începe un proces de consolidare fiscală. Veniturile statului trebuiau să crească şi, dacă ne uităm la dinamica din ultimele luni, după creşterile de taxe, veniturile au crescut şi deficitul bugetar a început să scadă, în contextul în care şi pe partea de cheltuieli - dacă ne uităm pe cifrele cele mai recente - o să observăm că pe partea de cheltuieli sunt, de la lună la lună, nişte economii destul de însemnate.

Dar s-au încasat suficienţi bani la buget, aşa cum se preconiza, după majorarea TVA şi creşterea accizelor?

Da, aşa cum arată execuţia bugetară, în acest moment, efectele măsurilor fiscale sunt cele aşteptate. Adică, dacă ne uităm, veniturile din TVA, din accize au crescut, iar pe partea de cheltuieli, în special la cheltuielile sociale, cheltuielile de personal, cheltuielile cu asistenţa socială, ele au scăzut ca procent în PIB, iar la cheltuielile de personal e chiar o scădere de la lună la lună, chiar şi în termeni nominali.

Da, e greu de spus acum, să ne mai întoarcem dacă se putea evita, de exemplu, creşterea TVA-ului, dar mai sunt necesare măsuri de corecţie?

Cred că este clar pentru orice economist raţional că o ajustare de asemenea amploare, de la peste 9%, 9-10% din PIB, deficit bugetar să te duci în 3% din PIB, adică un 6-7 puncte procentuale din PIB, nu pot fi făcute astfel de ajustări doar pe o parte a bugetului, doar pe partea de cheltuieli, aşa cum sugerează anumite voci, ci trebuie făcută o combinaţie de măsuri. Gândiţi-vă ce ar însemna să reduci cheltuielile cu 6-7% din PIB. Ar însemna ca tot bugetul educaţiei, care e la 3 şi ceva la sută din PIB, sau bugetul sănătăţii, care e 4 şi ceva la sută din PIB, ce ar fi însemnat, să reduci cu totul bugetul la două domenii esenţiale? Nu există aşa ceva, nu poţi să faci lucrul acesta. Şi atunci, măsura raţională e una de combinaţie între măsuri pe venituri şi măsuri de cheltuieli, de fapt măsuri care au fost implementate şi, aşa cum vă spuneam, ele îşi fac efectele. Dacă ne uităm pe execuţia bugetară - avem într-adevăr, perioadă destul de scurtă la dispoziţie, două-trei luni - dar cred că cifrele sunt în linie cu aşteptările.

Dacă ne referim la activitatea ANAF, din ce aţi observat, ANAF-ul a început să colecteze mai bine?

E prematur să ne pronunţăm, dar sunt semne pozitive în direcţia aceasta. Vedem aproape zilnic ştiri legate de acţiuni pe care ANAF-ul le întreprinde şi cred că se vede, dacă ne uităm şi pe cifrele de colectare, se văd deja nişte semne incipiente că se îmbunătăţeşte ceva pe partea de colectare. Dar mai e mult până departe, nu sunt nerealist să spun că s-a rezolvat problema. Avem nevoie în anii următori... Mă întrebaţi dacă mai sunt necesare măsuri suplimentare... Eu cred că nu mai sunt necesare măsuri suplimentare, cel puţin pe partea de taxe, cred că ceea ce trebuia făcut s-a făcut. În anii următori, ca să putem continua ajustarea deficitului bugetar, probabil că măsurile necesare sunt mai degrabă pe partea de colectare şi aici trebuie să avem o îmbunătăţire semnificativă, iar pe partea de cheltuieli, cred că trebuie să lucrăm foarte mult la partea de îmbunătăţire a eficienţei cheltuirii banilor publici, adică cu resurse limitate pe care le avem la dispoziţie, să obţinem rezultate mai bune.

Ne uităm şi noi prin preajma noastră. Zilele trecute a venit o veste din Grecia, care a reuşit să achite câteva miliarde de dolari sau de euro parcă, mult mai repede, asta ca să mai salveze dintr-o dobândă uriaşă. Măsuri pentru relansarea economiei vor fi luate sau sunt în agendă?

Păi sunt, sigur că sunt, pentru că sunt obligatorii. Cel mai important instrument de stimulare a creşterii economice care se vede că funcţionează deja. Dacă ne uităm la cifrele de PIB din trimestrul 3, de Produs Intern Brut, publicate de către INS, o să vedem că în trimestrul 3 consumul a avut o evoluţie mai degrabă stagnantă, în timp ce investiţiile au crescut, adică economia a rămas pe plus şi am avut o creştere chiar mai bună decât aşteptările - 1,6% creştere economică în trimestrul 3 - în condiţiile în care, încă o dată, consumul a stagnat, afectat fiind şi de măsurile fiscale, creşterea TVA şi creşterea accizelor, dar, în acelaşi timp, investiţiile au crescut şi componenta de investiţii care creşte destul de bine este componenta de investiţii publice alimentate în special de fondurile europene. Şi revin la instrumentul cel mai important de evitare, să zicem, sau de relansare economică, cum vreţi să o numim, este absorbţia fondurilor europene. Adică într-un context în care ai constrângeri bugetare foarte mari, avem un instrument foarte puternic - fondurile europene - care nu afectează prea mult deficitul bugetar, pentru că despre asta este vorba, că nu poţi imagina măsuri de relansare economică, care să implice bani publici, pentru că nu prea îi avem, adică nu avem spaţiu bugetar, în schimb avem acest instrument foarte puternic, nişte zeci de miliarde de euro la dispoziţie pe care îi putem absorbi din fonduri europene care stimulează procesul investiţional şi în acelaşi timp nici nu au un impact bugetat prea mare şi atunci putem ţine economia pe plus, dacă reuşim să absorbim aceşti bani europeni. În plus, se pot imagina şi alte măsuri care să ajute mediul privat, pare că mergem în direcţia aceasta, vedem acel IMCA de care s-a discutat - impozit minim pe cifra de afaceri - este redus la jumătate anul viitor şi din 2027 este eliminat. Acest impozit minim pe cifra de afaceri a fost, din păcate, o măsură complet neinspirată care a fost implementată în ultimii ani, pentru că afectează negativ procesul investiţional din economie. Şi în plus, prin măsurile de reforme pe care statul le va lua în perioada următoare sperăm să reducem partea de birocraţie aferentă diverselor autorizaţii şi modului în care funcţionează în general administraţia publică, ca să uşurăm cumva sarcina mediului privat şi să refacem apetitul investiţional de care avem nevoie, în mediul privat în primul rând.

Da, pentru că e nevoie de foarte multe investiţii. Din mediul privat vin şi veşti mai puţin bune: sunt multe concedieri şi chiar plecări din ţară. Pot fi oprite?

Sigur că, într-un context în care ai de făcut o ajustare bugetară atât de mare - este cunoscut că o ajustare bugetară, în principiu, are un impact negativ asupra economiei. Important este să reuşim să compensăm acest impact negativ cu ceea ce putem compensa şi v-am menţionat mai devreme că avem un instrument util care sunt fondurile europene, şi să reuşim să ţinem, să facem această ajustare mai uşor suportabilă pentru economie. Dar sigur că sunt costuri. Este inevitabil lucrul acesta. Nu putem să vindem iluzii, sunt costuri mari ale acestui proces de ajustare, dar el este inevitabil, pentru că alternativa a ceea ce nu realizăm, că unii nu realizează, este că alternativa la acest proces de ajustare ordonată a deficitului bugetar ar fi fost o ajustare complet dezordonată, făcută de pieţele financiare, situaţie în care nu mai aveam acces la finanţare şi ajustarea deficitului era una brutală. Pur şi simplu, trebuia să te limitezi cu cheltuielile la veniturile pe care le încasai, ceea ce ar fi însemnat o ajustare mult mai drastică şi a consumului şi a activităţii economice în general.

Da, mă gândesc că rămâneţi atenţi, evident, cu tot ceea ce se întâmplă în domeniul economic. Noi rămânem optimişti, pentru că optimismul e debordant de cele mai multe ori în ţară. Cu mulţumiri şi cu un an bun 2026, aşa cum ne dorim cu toţii, pentru noi şi pentru România.

Multumim la fel./editor Florin Lepadatu/