După #Brexit, "adoptarea euro a devenit mai importantă pentru România"
Guvernul ar trebui să îşi stabilească o strategie mai clară în privinţa adoptării monedei unice europene, declară la RRA şeful Bursei de Valori Bucureşti Ludwik Sobolewski.
Articol de Ionuţ Iamandi, 30 Iunie 2016, 17:45
Şeful Bursei de Valori de la Bucureşti, Ludwik Sobolewski, consideră că în noul context prefigurat de posibila ieşire a Marii Britanii din UE, guvernul ar trebui să îşi stabilească o strategie clară în privinţa adoptării monedei unice europene.
El spune că România dar şi Uniunea Europeană sunt în faţa unui moment critic, în care Bucureştiul poate arăta că doreşte "să fie un partener activ în proiectul de întărire a UE".
"Ştim foarte bine declaraţiile care s-au făcut din când în când de către reprezentanţii Băncii Centrale şi de catre guvern, dar cred că subiectul adoptării euro este acum un pic mai important decât era înainte.
"Trebuie să evaluăm situaţia în care România va fi oarecum marginalizată. (...) Dacă România prezintă o hartă clară a unui mod de a intra în zona euro, va fi un mesaj foarte important pentru aceia care acum încearcă să salveze coerenţa şi puterea UE, că România doreşte să fie un partener activ în acest proiect pentru întărirea UE în general", a spus Ludwik Sobolewski în cadrul unei emisiuni de dezbateri difuzate joi la Radio România Actualităţi.
AUDIO: Înregistrea integrală a emisiunii "Probleme la zi" de joi, 30 iunie.
Ludwik Sobolewski a fost Președinte al Directoratului și CEO al Bursei de Valori din Varșovia în perioada 2006 – 2013. Pe durata mandatului său, Bursa din Varșovia a devenit lider al pieței de capital din Europa Centrală și de Est și s-a listat pe propria piață reglementată în 2010.
Declaraţii pre-Brexit: România "trece la euro în 2019"
În mai 2015, guvernul a transmis Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015 - 2018, prin care îşi reafirmă angajamentul de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019.
Conform programului, economia României urma să crească cu 3,2% în 2015 (şi a şi crescut, cu 3,7%), iar în 2018 va atinge un ritm de 4%.
Se estimează că în 2018 Produsul Intern Brut al României va reprezenta circa 65% din media Uniunii Europene, faţă de cele 60% de procente recomandate pentru adoptarea monedei euro.
Cu toate acestea, guvernatorul Băncii Naţionale s-a arătat recent sceptic în ceea ce priveşte oportunitatea ca România să treacă la euro începând din 2019.
În opinia sa, dacă ţinta de adoptare a euro nu este realistă, procesul va fi dezavantajos pentru România.
Un an mai târziu, în iunie 2016, un aşa-numit "raport de convergenţă" al Comisiei Europene arăta că România nu îndeplineşte condiţiile aderării la zona euro.
Raportul de convergenţă este un document bianual, care stabileşte dacă statele membre îndeplinesc anumite criterii pentru adoptarea monedei unice.
Criteriile sunt: stabilitatea preţurilor, finanţarea sistemului public, rata de schimb valutar, dar şi rata dobânzii pe pieţele bancare pe termen lung.
Cele şapte ţări analizate în raport, printre care şi România, au făcut progrese, dar niciuna nu întruneşte toate criteriile de aderare la zona euro.
Potrivit raportului, cu excepţia Suediei, celelalte state nu întrunesc criteriul stabilităţii preţurilor. Cu toate acestea, şase dintre ele, inclusiv România, nu sunt supuse procedurii de deficit public excesiv. În această situaţie se află doar Croaţia.
Referitor la stabilitatea cursului de schimb valutar, în privinţa României, cursul de schimb al leului în raport cu euro a înregistrat fluctuaţii relativ limitate între primăvara lui 2014 şi începutul acestui an, comparativ cu alte monede din regiune.
