Două milioane euro pierderi după cinci zile de grevă

Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale a Huilei s-a întrunit la Petroşani pentru a-l mandata pe directorul general să semneze documentele necesare pentru soluționarea revendicărilor minerilor, în conformitate cu înţelegerea făcută, vineri, la Bucureşti, între liderii Sindicatului Muntele şi reprezentanţii Ministerului Economiei.

Potrivit acestui acord, minerii din Valea Jiului vor primi tichete-cadou prin care se va compensa majorarea sporului de pericol pentru muncă în subteran, în acest fel fiind soluţionată principala revendicare a minerilor, care au oprit lucrul timp de cinci zile în această săptămână.

Potrivit președintelui executiv al sindicatului Muntele, Laszlo Domokos, pentru luna februarie minerii vor primi tichete-cadou în valoare de 300 de lei, iar din luna martie, de câte 200 de lei, până în luna iunie, când se aşteaptă divizarea Companiei în două societăţi cu bugete diferite, una urmând să preia minele cu pierderi, iar cealalată să intre în Complexul Energetic Hunedoara.

Liderul sindical a precizat că minerii au acceptat varianta negociată şi au intrat în subteran încă de vineri seara.

"Ture de weekend"

Potrivit conducerii Companiei Naţionale a Huilei, greva generală a minerilor din Valea Jiului a produs pierderi de peste două milioane de euro, care urmează să fie recuperate printr-un program de lucru prelungit şi la sfârşit de săptămână.

În cele cinci zile în care minerii au protestat, Compania Naţională a Huilei Petroşani a pierdut banii pe 40.000 de tone de huilă.

Potrivit cifrelor oficiale, producţia medie zilnică a celor şapte exploatări miniere este de aproximativ 8.000 de tone de huilă, care sunt livrate principalilor beneficiari ai cărbunelui din Valea Jiului, Mintia şi Paroşeni.

Preţul unei tone de huilă energetică este de aproximativ 53 de euro, aşa că la acest moment pierderea Companiei este calculată la peste 2,1 milioane de euro.

--fb1Ca să recupereze producţia pe care nu au livrat-o, minerii din Valea Jiului spun că au decis să lucreze chiar şi în weekend, când de regulă nu se extrage huilă.

Potrivit preşedintelui sindicatului Muntele, Petru Nica, programul de lucru se stabileşte la fiecare subunitate în parte, dar decizia este de recuperare a producţiei, pentru a alimenta cu cărbunele necesar termocentralele Mintia şi Paroşeni.

Proteste succesive

Minerii de la cele şapte exploatări din Valea Jiului au declanşat protestele luni, manifestând în curtea Companiei Naţionale a Huilei şi mărşăluind pe străzile din Petroşani.

Singurii care au intrat în mină în acest timp au fost cei care se ocupă de siguranţa muncii în subteran şi de asigurarea aerajului.

Minerii au cerut majorarea cu 100 de lei a sporului de periculozitate, la 700 de lei, şi creşterea preţului cărbunelui livrat producătorilor de energie.

Reprezentanţii ministerului economiei au ajuns vineri la un consens cu liderii de sindicat din Valea Jiului privind majorarea sporului cu 100 de lei.

Citiţi aici un reportaj despre viaţa de miner în Valea Jiului, realizat de corespondentul Radio România, Ilie Pintea.

Veniturile previzionate pentru 2012, mai mici decât cheltuielile

Compania Naţională a Huilei Petroşani va trebui să se descurce şi în acest an doar cu banii din veniturile proprii, inclusiv pentru investiţii sau retehnologizare, ceea ce înseamnă că administraţia Companiei nu va avea alte surse de venituri în afară de vânzarea cărbunelui.

Singurele fonduri care vin de la bugetul de stat în 2012 reprezintă subvenţia pentru minele cuprinse în programul de închidere, respectiv Petrila, Uricani şi Paroşeni.

Conform informaţiilor oficiale, veniturile totale previzionate pentru anul 2012 sunt de 667 de milioane de lei.

Din această sumă, 201 milioane de lei reprezintă subvenţia pentru închiderea minelor neviabile, iar 466 de milioane de lei sunt banii încasaţi de Companie din producţia vândută.

În acelaşi timp, cheltuielile pentru acest an sunt previzionate la un miliard de lei, bani alocaţi atât pentru cheltuielile cu munca vie, cât şi pentru investiţii, ceea ce înseamnă un deficit considerabil, care nu poate fi susţinut fără o rectificare de buget sau fără majorarea preţului de vânzare la tona de cărbune.

Constantin Jujan, directorul general de la Compania Naţională a Huilei, declara că 70 la sută din cheltuieli sunt cele cu munca vie, iar în aceste condiţii au fost prevăzute doar 30 de milioane de lei pentru investiţii, necesarul pentru retehnologizarea unităţilor miniere viabile fiind mult mai mare.

Faţă de anii trecuţi, bugetul de venituri şi cheltuieli al Comaniei a fost luat în discuţie mult mai repede.

În 2011, bugetul a fost aprobat în 20 aprilie, iar în 2010 a venit abia la sfârşitul lunii august.

În schimb, pe tot parcursul anului 2011, Compania Naţională a Huilei a trebuit să se descurce numai din banii proveniţi din resurse proprii, pentru că guvernul nu a aprobat subvenţia în lipsa avizului de la Comisia Europeană, care a venit abia în luna februarie.

Harta minelor din Valea Jiului.

Ajutor de stat "doar pentru închiderea minelor neviabile"

Potrivit unui acord european al cărbunelui, la care a aderat şi România, statul român nu poate acorda ajutor de stat Companiei decât pentru închiderea minelor de cărbune considerate neviabile, procedura fiind aprobată de guvern în februarie şi urmând să ducă la disponibilizarea în 2012 a aproximativ 200 de angajaţi, potrivit executivului.

O decizie din 2010 a UE privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive permite autorităţilor publice să acorde, în anumite condiţii, până în 2018, ajutoare pentru a susţine acest proces.

În februarie, Comisia Europeană a aprobat acordarea ajutorului de stat, în cuantum de 1,17 miliarde lei (circa 270 de milioane de euro), pentru închiderea minelor de cărbune Petrila, Uricani şi Paroşeni.

Planul de închidere pentru aceste unităţi include disponibilizarea a 3.300 de angajaţi până în 2018, prima care va înceta activitatea fiind mina Petrila, programată pentru a intra în conservare din 2015.

Ministerul economiei va monitoriza nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare care beneficiază de ajutor de stat să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară, provenit din import.

Fondul Monetar Internaţional a solicitat guvernului să înceapă, până la sfârşitul lunii septembrie a anului 2012, procedurile de lichidare a Companiei Naţionale a Huilei, după ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase.

În toamna anului 2011, guvernul şi FMI au convenit ca active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroşeni şi Uricani, aparţinând Companiei Naţionale a Huilei, să fie transferate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin executare silită, în contul datoriilor bugetare ale companiei.

Cele trei exploatări sunt considerate mine neviabile, activele preluate de ANAF urmând să fie transferate la ministerul economiei şi închise, până în anul 2018, prin intermediul unei societăţi care urmează să fie înfiinţată.

Minele viabile vor forma Complexul Energetic Hunedoara, împreună cu termocentralele Mintia şi Paroşeni, însă pentru acest lucru e necesară ştergerea datoriilor istorice de peste un miliard de euro, acumulate din 1996 şi reprezentând datorii şi penalităţi către bugetul statului.