Dezbatere, "Modelul economic românesc în UE. România - Orizont 2040"

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale a organizat vineri cea de-a șasea dezbatere cu tema "Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România - Orizont 2040". Cătălin Radu a luat parte la eveniment și relatează:

Reporter: Prezent la acest eveniment, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, a spus că după criza economică din 2008, care a perturbat viața economică și socială mondială, în continuare, sistemul financiar are o structură foarte apropiată de cea anterioară crizei.

În Statele Unite, ponderea majoră a finanțărilor pentru economia reală este asigurată prin piețele de capital, în vreme ce în Europa băncile rămân puternic dominante, chiar dacă gradul de intermediere s-a redus. Președintele ASF a spus că este nevoie ca sursele de finanțare pentru companii să fie diversificate, deși unele dintre acestea prezintă riscuri.

Leonardo Badea: Pentru companiile mari și pentru stat există acum o idee ca principalul hub de finanțare să facă prin bursă. Pentru companiile mici și pentru persoane fizice, există aceaste platformă de tip crowdfunding, care pot deveni principala sursă de atragere a finanțării, o finanțare care e mai puțin birocratică, care e mai rapidă și care are costuri minime. Împrumuturile sau investițiile prin intermediul unor astfel de platforme crowdfunding către IMM-uri inovatoare în ultima perioadă câștigă teren important, ca să spun așa, în cadrul Uniunii Europene.

Reporter: Președintele ASF a precizat că, în momentul de față, în Europa există peste 500 de astfel de platforme, adică soluții noi de finanțare, prin care o idee de afacere este dezvoltată de un antreprenor, cu sprijinul financiar al persoanelor sau al comunității din care acesta face parte. Leonardo Badea a precizat că în România există mai multe platforme de finanțare participativă, majoritatea având un volum redus de activitate.

Punctul de vedere al băncilor comerciale prezente pe piața românească a fost susținut în această dezbatere de către directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, Gabriela Folcuț, care a spus că acestea sunt foarte afectate de impredictibilitatea cadrului legislativ actual, ceea ce ar putea afecta creditarea.

Gabriela Folcuț: Principalul blocaj pentru sistemul bancar românesc este cadrul legislativ. În primul rând, avem parte de o mare impredictibilitate. Asta este principala problemă cu care ne confruntăm în momentul de față. Ne întrebăm, evident, ca stat european, oare ce putea să vină mai mult să frâneze creditarea, pentru că asta s-a întâmplat. Și iată, s-a întâmplat și acest lucru. A venit taxa pe activele financiare, s-a întâmplat și acest lucru. Oare putem noi să asigurăm un ritm sustenabil de creștere a creditării, în condițiile în care avem un element suplimentar în momentul de față care frânează creditarea?

Reporter: Directorul ARB a spus că sistemul bancar din România asigură, în momentul de față, 75% din nevoia de finanțare, după ce în urmă cu cinci până la șapte ani acest procent era de aproximativ 90%.

Gabriela Folcuț s-a referit în discursul său și la nivelul scăzut de educație financiară care există în România și a spus că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, adică doar unul din cinci români au capacitatea de a desluși răspunsuri la întrebări economice.