Dependența Europei față de gazul rusesc ar putea fi redusă

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - O analiză a Agenției Internaționale pentru Energie arată că dependența Europei față de gazul rusesc ar putea fi redusă cu 33% anul acesta.

Măsurile vizează suplimentarea importurilor din alte surse, dar și variante alternative ce țin de tranziția către economia verde.

Mai mult, arată analiza, prin aceleași măsuri, Europa ar putea deveni independență față de importurile din Rusia în circa şapte ani.

Bogdan Isopescu are detalii din sinteza prezentată de Comitetul român din cadrul Consiliului Mondial al Energiei: ”În 2021, Uniunea Europeană a importat 140 de miliarde de metri cubi prin sistemul de gazoducte dinspre Rusia, iar aproximativ 15 miliarde de metri cubi au fost livrate sub formă de gaz natural lichefiat. Totalul de 155 de miliarde de metri cubi au reprezentat aproximativ 45% din importurile de gaze ale Uniunii Europene în 2021 şi aproximativ 40% din consumul total de gaz. Planul în 10 puncte propus de Agenția Internațională pentru Energie indică faptul că Europa ar putea reduce această dependență cu peste 50 de miliarde de metri cubi într-un an, iar măsurile ambițioase din Pactul Verde European ar putea conduce la independență totală de acest import înainte de 2030. Această independență ar putea fi atinsă chiar mai devreme dacă Uniunea Europeană face câteva compromisuri notabile în privința țintelor de mediu, în speță creșterea producției de energie cu utilizarea cărbunelui în locul gazului rusesc. Planul Agenției prevede eliminarea altor contracte noi cu Gazprom începând de anul acesta, înlocuirea lor cu alte surse alternative, inclusiv gaz lichefiat, și creșterea producției în exploatările funcționale. Aceste măsuri ar putea reduce importul de gaz rusesc la jumătate; apoi accelerarea proiectelor din surse solare și eoliene ar aduce un plus de 35 de Terrawați, ceea ce înseamnă eliminarea altor şase miliarde de metri cubi de gaz. În 2021, Europa a scos din funcțiune mai multe reactoare nucleare pentru întreținere și verificări. Repunerea lor în funcțiune ar aduce un plus de 20 de Terrawați, iar, dacă va fi încurajată și producția din biomasă, cele două ar putea reduce importul de gaze cu încă 13 miliarde de metri cubi. Alte măsuri vizează accelerarea introducerii pompelor de căldură și a eficientizării clădirilor, ceea ce echivalează cu reducerea consumului de gaz cu alte 4 miliarde de metri cubi anual. Toate aceste măsuri, arată analiza, ar trebui să meargă în paralel cu introducerea unor obligații minime de stocare a gazului pentru îmbunătățirea rezilienței pieței, măsură pe care și Guvernul României o va reintroduce în curând.”