Delegaţia creditorilor internaţionali vine la Bucureşti

Discuţiile finanţatorilor intenaţionali cu autorităţile române pornesc de la premisa favorabilă oferită de faptul că România şi-a îndeplinit angajamentele în îndeplinirea ţintelor macro-economice şi în mod special pe partea de deficit bugetar, indicator ce a fost redus substanţial în 2012.

În schimb, există multe rămâneri în urmă în privinţa formelor din economia reală.

Legea sănătăţii, baza de reglementare pentru reforma acestui sector, nu a fost încă aprobată.

Arieratele ridică încă probleme, iar restructurarea şi eficientizarea societăţilor cu capital de stat trenează.

România se angajase ca până la finele lui 2012 să fie numite echipe de management şi membrii în consiliile de administraţie cu pregătire profesională foarte bună din mediul privat la cel putin opt societăţi, printre care Electrica, Hidroelectrica, Romgaz, CFR - Călători sau Transgaz, să fie efectuate diferite demersuri pentru listarea pe bursă a unor pachete minoritare din Transgaz, Complexul Energetic din Oltenia sau Tarom.

De asemeni, trebuia să se realizeze comasarea electrocentralei Deva şi electrocentralei Paroşeni în cadrul unei noi societăţi, SC Hundeoara, majoritatea acestor angajamente nefiind respectate.

Împrumuturile, "greu de obţinut"

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, explică de ce este nevoie de privatizări, dar şi de ce este important acordul cu finanţatorii internationali.

"Sunt arierate, trebuie plătite arierate, sunt anumiţi indicatori bugetari. Bunăoară, deficitul bugetar, acest deficit bugetar - îţi impune FMI-ul să mergi până la un punct. Vin vocile de la noi şi spun: dacă nu ar fi condiţia FMI-ului să avem un deficit sub 3%, am face deficit mare.

"Păi, de unde să faci deficit mare, că nu te împrumută nimeni. Şi, atunci, la ce ne-ar folosi să nu mai înnoim un acord cu FMI-ul, în speranţa că vom face noi deficite mari şi vom investi în nu ştiu cât, 11, 12, deficit bugetar. Nu o să-l facem niciodată, pentru că nu ne dă nimeni bani", a declarat Adrian Vasilescu.

Un punct-cheie va fi şi cel legat de bugetul pe 2013.

Reducerea TVA la alimentele de bază, "discutată"

Alte subiecte importante de pe agenda discuţiilor se referă la măsurile pe care guvernul a anunţat că intenţionează să le aplice în domeniul fiscalităţii sau altele care au impact bugetar.

Este vorba în special de mărirea salariului pe economie, de la 700 la 800 de lei, şi, mai ales, de aplicarea unui TVA mai redus pentru alimentele de bază, măsură ce ar urma să fie aplicată mai întâi pentru pâine.

Analistul economic Aurelian Dochia explică premisele negocierilor legate de această din urmă măsură.

"În funcţie de impactul pe care o asemenea măsură îl are asupra bugetului şi de abilitatea guvernului de a demonstra că nu există riscuri în privinţa introducerii unei asemenea măsuri, ar exista spaţiu de negociere, deşi este clar că Fondul Monetar Internaţional este reticent, pentru că nu vrea ca în anul ăsta, 2013, care rămâne foarte dificil, nu vrea să se producă schimbări care ar mări riscurile de derapaj în ceea ce priveşte execuţia bugetară.

"De asemenea, probabil că un argument este şi acela că introducerea unor asemenea sisteme diferenţiate complică întotdeauna şi partea de urmărire şi partea de punere în aplicare a unor măsuri fiscale, măreşte costurile şi creşte posibilitatea de evaziune fiscală", a declarat Aurelian Dochia.

Până în prezent, nu se cunoaşte programul exact al întâlnirilor pe care le vor avea delegaţiile finanţatorilor internaţionali.

Însă, deocamdată, acestea se desfăşoară numai la nivel de experţi, deoarece şeful misiunii FMI, olandezul Erik de Vrijer, este aşteptat să sosească în cursul zilei de miercuri.

De pe agenda întâlnirilor nu vor lipsi însă cele de la finanţe, de la Banca Centrală, cele cu premierul şi preşedintele, dar nici cele cu partidele politice, patronatele şi sindicatele.