Curtea Europeană de Conturi avertizează asupra creșterii datoriilor Uniunii Europene cu peste 45%

Curtea Europeană de Conturi avertizează asupra creșterii datoriilor Uniunii Europene cu peste 45% în 2022 față de anul precedent.

Curtea, care verifică anual dacă fondurile Uniunii Europene sunt strânse și cheltuite corect, a descoperit și o creștere semnificativă a numărului de erori în distribuirea banilor europeni.

Au fost descoperite și 14 cazuri de potențiale fraude cu fonduri europene, dar auditorii Curții spun că rata crescută a erorilor nu este o măsură a ilegalității sau a neglijenței.

Auditorii avertizează cu privire la expunerea tot mai ridicată a bugetului Uniunii, antrenată de împrumuturile contractate pentru nevoi de plată suplimentare, cum ar fi cele generate de răspunsul la pandemie și de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei și recomandă inclusiv să se ia măsuri pentru a se gestiona impactul inflației ridicate.

Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy: Coeziunea, zona de politici cea mai semnificativă în cadrul bugetului Uniunii Europene și care a reprezentat aproximativ 40% din cheltuielile auditate de către noi, a înregistrat un grad de eroare estimat la 6,4%, comparativ cu numai 3,6 procente în 2021, adică o creștere anuală cu aproape 80 de procente. Aceasta este îngrijorătoare nu numai pentru politica de coeziune, ci și din cauza potențialelor sale implicații pentru alte tipuri de cheltuieli similare, inclusiv cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență. Finanțarea de costuri neeligibile, împreună cu încălcări ale regulilor legate de achizițiile publice și de ajutoarele de stat, au avut cea mai semnificativă contribuție la rata de eroare estimată de către noi.

Pe baza rezultatelor controalelor efectuate, Curtea de Conturi Europeană a emis pentru al patrulea an la rând un aviz negativ în ceea ce privește cheltuielile Uniunii Europene din 2022.

Concluzionând că nivelul de eroare ce afectează această zonă a fost semnificativ și generalizat, auditorii precizează însă că nivelul de eroare estimat nu este un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o evaluare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele europene sau naționale.

Pe de altă parte însă, în cursul controalelor, auditorii au identificat și 14 cazuri de suspiciune de fraudă, care au fost semnalate Oficiului European de Luptă Antifraudă și Parchetului European. (PH)