Cristian Mortasivu, ANSVSA: Conducerea ANSVSA a făcut eforturi constante pentru menţinerea pieţelor de export deschise

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Comisia Europeană a decis să prelungească interdiţia de export în Uniunea Europeană a ovinelor şi caprinelor din România până la data de 30 iunie 2026. Motivul invocat datează din luna martie, când în judeţul Bihor a fost înregistrat un singur focar de pestă la rumegătoarele mici. Măsura este una fără precedent, care nu a fost aplicată nici măcar în state unde această boală, dar şi altele evoluează în părţi importante din teritoriu, cum sunt Bulgaria şi Grecia, de exemplu.

Pentru a lămuri ce a stat la baza acestei decizii, discutăm la "Apel matinal" cu doctorul Cristian Mortasivu, director general al Direcţiei Sănătatea şi Bunăstarea Animalelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitară-Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!

Din câte ne amintim noi, focarul menţionat din judeţul Bihor a fost stins relativ repede. Au urmat câteva inspecţii ale serviciului specializate pe lângă Comisia Europeană pentru a certifica rezultatele, pentru a le garanta. Dar ce s-a întâmplat mai departe?

Într-adevăr, o decizie discutabilă a Comisiei este aceea de a prelungi - discutabilă, cel puţin din punctul nostru de vedere, al României - este aceea de a prelungi restricţiile aplicate României pe exportul de ovine vii, exportul intraunional, până la sfârşitul lunii a şasea. Consecutiv focarului din luna a patra, măsurile luate de serviciile veterinare române au fost similare cu cele în alte situaţii şi au fost cumva confirmate de către auditurile pe care Comisia le-a făcut, le-a avut în România şi de la DG SANTE şi de la Comisie. Şi cu toate acestea, Comisia a ales să prelungească restricţiile de export animale vii pentru România până la sfârşitul lunii a şasea, în aşteptarea unui screening la nivel naţional. Consideră că ar trebui să furnizăm dovezi consistente. Este important de menţionat faptul că pe tot parcursul anului 2025, România a continuat programul de supraveghere pentru această boală, rezultatele fiind negative. Toate testele pe care le-am efectuat pe mai mult de 10.000 de animale, atât prin PCR, teste PCR, cât şi serologice, au furnizat rezultate negative şi cu toate acestea, restricţiile sunt prelungite.

Dar este justificată această măsură, până la urmă? Pentru că, ştim bine, probabil costurile sunt foarte mari pentru derularea unui consult al tuturor efectivelor de capre şi oi la nivel naţional.

Un screening naţional în populaţia de ovine, dacă e să vorbim doar despre asta, este într-adevăr destul de discutabil şi indiferent de intensitatea pe care o faci în populaţia de ovine cu care selectezi animalele pentru testare, poate fi discutabil, în sensul că a fost sau n-a fost suficient de amănunţit, de detaliat. Dincolo de asta, un screening naţional, pe lângă componenta de cost pe care România deocamdată sau, mă rog, serviciile veterinare nu sunt pregătite să şi-o asume, ar reprezenta o informaţie de moment, o stare, un status epidemiologic la un moment dat, atunci când ai făcut screening-ul, fără ca acesta să-ţi garanteze că boala va fi prezentă sau absentă în viitorul mai apropiat sau îndepărtat pe teritoriul României. Aşa cum am zis mai devreme, decizia Comisiei este discutabilă, cel puţin din punctul nostru de vedere şi aş prefera să fiu rezervat. /.../ Ne oprim aici.

Diplomat. Apropo de acel focar din Bihor, s-au dat şi compensaţii?

Da, dacă vorbim strict de focarul din Bihor, acolo ştiu că s-au acordat compensaţii, s-au acordat despăgubiri proprietarului. Boala acolo a fost diagnosticată doar prin teste de laborator, a fost o evoluţie subclinică a bolii, nu avea de unde să o anticipeze sau să o suspicioneze cineva la îmbarcarea animalelor, pentru că buletinul a fost, sau, mă rog, prima probă pozitivă a fost descoperită la un abator din Austria şi acolo a fost, un pic, o situaţie discutabilă, dar cert este că la îmbarcarea animalelor au asistat atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul, plus încă trei medici veterinari, dintre care un medic veterinar oficial. Niciun animal nu a prezentat semne de boală şi cu toate acestea, am avut confirmare de boală, deci a fost vorba despre o evoluţie subclinică a bolii. Consecutiv măsurilor, acolo s-au acordat despăgubiri, dar...

Cred că merită să facem o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în Grecia, pentru că Grecia a pierdut aproape 500.000 de animale din luna august a anului trecut, în condiţiile în care măsurile nu au fost la fel de drastice. Diplomat, diplomat sunteţi, dar cum să ne explicăm totuşi aceste amănunte? Sunt două măsuri?

Şi în Grecia sunt aplicate restricţii şi România a pierdut în a doua jumătate a anului 2024 aproape 300.000 de animale şi am avut repercusiuni destul de serioase în ceea ce priveşte efectivele de ovine de la nivel naţional. Din... Mă rog, conjunctural, restricţiile care sunt aplicate Greciei nu sunt la fel de intens resimţite comparativ cu România. România, în mod tradiţional, este o ţară exportatoare de ovine, pe când Grecia este o ţară exportatoare mai degrabă de produse lactate şi aşa mai departe.

De brânză Feta.

Da, da, da.

E greu de spus de ce măsurile sunt luate, aşa, cu altă oca în ceea ce priveşte România. Dar aveţi cunoştinţă sau idee de pierderile din acest sector pentru piaţa de specialitate?

Destul de greu de făcut un astfel de calcul. Cert este că, pentru liniştea crescătorilor, în ultimul an de zile sau, mă rog, în ultimii doi ani, conducerea ANSVSA a făcut eforturi constante pentru menţinerea pieţelor de export deschise. Şi am încercat să optimizăm în permanenţă certificatele sanitar-veterinare agreate cu ţările din afara Uniunii Europene - mă refer aici la Iordania, Maroc, Tunisia, Algeria şi aşa mai departe. Sunt o serie de ţări către care exporturile au rămas în permanenţă deschise şi reprezintă un canal serios de vânzare. Mai mult, am încercat să optimizăm şi să încurajăm exporturile de carne. Şi considerăm că în viitorul apropiat, cel puţin în relaţia cu Uniunea Europeană, va trebui să dezvoltăm şi să consolidăm capabilităţile de abatorizare de la nivel naţional, astfel încât să orientăm exportul mai degrabă către carne decât către animale vii.

Dar mai are statul român, nu ştiu, pârghii legale sau administrative pentru a contesta această măsură sau măcar pentru a obţine o reducere a perioadei de interdicţie?

Greu de spus după votul din ultima şedinţă a Comisiei Europene, în care doar România s-a abţinut de la vot şi toate ţările au votat în favoarea acestei decizii. Greu de spus că, în lipsa unor dovezi de laborator, unor rezultate de laborator la nivel naţional, vom putea să influenţăm această decizie.

Da. Ideea era alta: dacă s-ar fi întâmplat în altă parte, România cum ar fi votat? La ce ne spuneţi sau din ce ne spuneţi, parcă e o alegere aproape unanimă împotriva intereselor noastre.

Da, aşa am resimţit-o şi eu. Acum, temerea Uniunii este discutabilă, aşa cum v-am spus. N-aş putea să vă spun, dacă situaţia ar fi fost alta, cum ar fi fost votul României. Cu siguranţă am fi votat împotriva barierelor artificiale în calea comerţului şi în concordanţă, până la urmă, cu principiile legislaţiei europene, care încurajează comerţul intracomunitar liber şi fără restricţii artificiale.

Da, sună bine la nivel declarativ, dacă ne raportăm la Comisia Europeană. Cert este că deficitul României se poate accentua, pentru că România nu mai exportă atât de mult. Cu mulţumiri şi atenţi la ceea ce se va întâmpla şi de acum încolo.

Mulţumiri reciproce şi sărbători cu bine tuturor ascultătorilor şi întregii echipe a Radio România Actualităţi.

Cu mulţumiri, dublăm şi noi urările pentru toţi matinalii: să se bucure de un Crăciun cât mai reuşit alături de cei dragi. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost doctorul Cristian Mortasivu, directorul general al Direcţiei Sănătatea şi Bunăstarea Animalelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Greu să citeşti din prima - nu? - toată această denumire./editor Florin Lepadatu/