Creditele de consum, "în scădere faţă de 2009"

Potrivit datelor prezentate de BNR, creditele în valută acordate de bănci sunt de 2,5 ori mai mari decât depozitele în valută atrase, în timp ce creditele în lei se situează puţin sub valoarea depozitelor în lei.

În România, una din şapte gospodării se împrumută la bancă, peste 60% din bani sunt folosiţi pentru cumpărarea de maşini, echipamente tehnice şi electronice, iar aproape 45% pentru renovarea locuinţei.

Sociologul Vasile Dâncu susţine că psihologic, românii resimt sărăcia ca principalul risc pentru a-şi face un proiect şi a apela la un credit, iar cel mai important factor de stres pentru români, dar şi pentru bănci, rămâne nesiguranţa locului de muncă.

"În jur de 80% din populaţie trăieşte o adevărată dramă în ceea ce priveşte nesiguranţa locului de muncă.

"Este o populaţie care evident că nu este pregătită din punct de vedere psihologic pentru a face investiţii pe termen lung", a declarat Vasile Dâncu.

Creditele continuă să scadă

După ritmurile înalte de dinaintea crizei, când creditele creşteau anual cu peste 47%, s-a ajuns în 2010 la valori de -3%, dar creditarea în lei a scăzut cu 10%, în timp ce creditarea în valută cu 2%.

Riscul major al creditelor de consum rămâne legat de cursul de schimb al leului, a spus economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, la o conferinţă organizată de Banca Comercială Română.

"Este preocupant faptul că partea în valută destinată consumului nu scade. Partea în valută destinată consumului pentru populaţie tinde să rămână constantă.

"Cea care scade este creditarea în lei şi asta este mai degrabă preocupant.

"Nu ştiu dacă este o problemă de ofertă din partea băncilor sau e o problemă de cerere din partea publicului.

"Oricare ar fi adevărul, faptul că scade componenta în lei, iar cea în valută rămâne constantă ridică un semn de întrebare despre cât de mult s-a învăţat din lecţiile trecute", a declarat Valentin Lazea.

Piaţa imobiliară, o posibilă oportunitate pentru relansarea creditării

Vicepreşedintele Băncii Comerciale Române, Oana Petrescu, a spus că cererea de pe piaţa imobiliară reprezintă o oportunitate pentru relansarea creditării.

"Noi credem că este o zonă de interes major pentru economia României.

"Peste 50% din populaţia peste 35 de ani încă locuieşte cu părinţii, există un potenţial uriaş pentru domeniul locativ şi este nevoie de impulsionarea acestui domeniu şi credem că un avans de 5% facilitează accesul la locuinţă, facilitează accesul la îmbunătăţirea standardelor de locuire şi prin asta creşte într-adevăr nivelul de trai", a declarat Oana Petrescu.

În următoarele două săptămâni vor fi publicate normele de aplicare a ordonanţei de urgenţă privind Programul "Prima Casă", etapa a IV-a.

Băncile pot participa opţional.

Ministerul finanţelor publice a solicitat menţinerea costurilor practicate în etapele precedente.

În piaţă va intra o sumă de peste 1,5 miliarde de euro.

Specialiştii apreciază că nu vor fi mai mult de trei-patru bănci care să aplice la cea de-a IV-a etapă a Programului "Prima Casă".