Creditarea în zona euro "se stabilizează"

Creditarea în zona euro se stabilizează, dar relansarea economică este aşteptată abia la anul.

Rata creditelor neperformante continuă să crească, în principal în ţările de la periferia zonei euro, riscul de dobândă rămâne în plan secund, iar companiile de asigurări trebuie să rămână atente.

România ar trebui să se aştepte mai degrabă la o stagnare a creditării în următoarele 9 luni, cu o uşoară creştere pe companii şi una ceva mai pronunţată pe creditele ipotecare, ca şi o scădere a creditelor de consum.

Sunt doar câteva dintre concluziile unui studiu mai amplu realizat de compania Ernst & Young asupra serviciilor financiare din zona euro.

Problemele majore cu care s-a confruntat sectorul financiar din zona euro par să se apropie de sfârşit.

Se estimează că în următoarele 18 luni mulţi dintre indicatorii cheie din acest domeniu vor reveni pe o dinamică pozitivă fie ea şi modestă.
Previziunile vizează în special băncile care ar trebui să poată redemara creditarea şi să sprijine astfel relansarea economică din 2014.

Veştile bune sunt aduse de un studiu realizat de compania Ernst & Young, care deşi nu exclude surprizele neplăcute, nu are rezerve în a prezenta partea plină a paharului.

Criza datoriei cipriote este un semn că problemele zonei euro nu s-au încheiat, iar recuperarea economică din regiune rămâne încă una fragilă şi cu o traiectorie nesigură.

Cu toate acestea, liderul diviziei servicii financiare Ernst& Young, Andy Baldwin apreciază că răspunsul pieţei la criza datoriei cipriote a fost în cele din urmă destul de încurajator, în măsura în care a demonstrat că marile economii europene sunt acum relativ bine izolate faţa de crizele cu caracter naţional din statele mai mici.

Care sunt însă cele mai importante argumente care îndretăţesc sentimentul că sectorul financiar al zonei euro a depăşit cea mai mare parte din probleme, l-am întrebat pe analistul român Valentin Ionescu:

Valentin Ionescu: Nu am argumente solide să pledez pentru asta. Conform cerintelor Basel 3, băncile trebuie să-şi majoreze capitalurile proprii în aşa fel încât să răspundă la orice factor de risc.

Asta înseamnă că o parte din disponibilităţile băneşti ale băncilor nu vor putea fi utilizate pentru creditare.

Asta este un aspect care priveşte toate băncile, atât în Uniunea Europeană, dar şi în afara acesteia.

Situaţia din Europa este diversă.

Avem o zonă industrială în nord, unde sectorul public a fost mai scăzut şi sectorul financiar a făcut faţă mai bine jocurilor financiare din ultimii 3-4 ani, deşi nu a fost lipsit de probleme, dacă luăm în considerare ce s-a întâmplat în Marea Britanie.

Avem, pe de altă parte, ţările mediteraneene, care încă nu au depăşit faza de criză, şi mă refer cu precădere la Italia şi Spania, deşi în aceste ţări măsurile de ajustare structurale şi de restructurare a sectorului financiar au început cu 4-5 ani în urmă, dar nu s-au absorbit toate activele toxice.

Pe de altă parte, există o problemă legată de datoria publică şi din această cauză eu nu cred că sectorul finaciar, mă refer cu precădere la cel bancar îşi va reveni în aceste ţări.

De asemenea, avem o zonă distinctă în Europa Centrală şi de Est, cu propriile ei probleme, unde se încadrează şi ţara noastră. Deciziile care se iau însă la nivelul Uniunii au produs un efect asimetric, pentru că această situaţie, după cum am prezenta-o scurt, este diferită, structurile economice sunt diferite, problemele din sectorul financiar nu sunt identice.

Raportul apreciază că cea mai dificilă etapă a procesului bancar de dezintermediere s-a încheiat, deşi totalul activelor din sectorul bancar al eurozonei va continua să scadă şi anul acesta - în paranteză fie spus cu încă 500 de miliarde de euro, adică mai mult de 2/3 din cifra anului trecut. Înainte să reintre pe creştere în 2014 este posibilă o asemenea evoluţie?

Valentin Ionescu: Mie mi se par cifrele un pic optimiste.

Este posibil ca din 2014 să se înregistreze o creştere uşoară a PIB, de la o altă bază decât în urmă cu un an, an şi jumătate, când asistam la o ajustare destul de drastică a sectorului financiar - şi ştim aici şi intervenţia Băncii Centrale Europene, mai cu seamă în Italia, după venirea lui Mario Draghi în fruntea acestei bănci.

Totuşi, eu cred că sunt puncte nevralgice foarte importante, şi mă refer aici la Italia, care, din punctul meu de vedere, nu a trecut de faza şocului, şi la Spania, care deşi îşi restructurează sectorul bancar din 2008, încă nu a depăşit faza de criză. Acelaşi lucru va avea un impact negativ şi asupra României.

Aici vroiam să ajung.

Valentin Ionescu: Exact. Şi asta va avea să spunem, o incidenţă pe latura creditării, băncile locale încercând să se consolideze pe baza fondurilor atrase de la populaţie şi de la întreprinderile care operează în România, fără să mai mizeze pe împrumuturi de la societăţile parentale din ţările de origine.

Pe de altă parte, nu ştim în ce măsură investiţiile străine vor putea fi relansate la un nivel care să ţină cont de nevoile noastre de creştere economice.

Nu spun 8-9 miliarde anual cât am înregistrat în 2008, dar să avem măcar 4-5 miliarde de euro intrări de capital direct în România nu cred că se va întâmpla asta tocmai datorită faptului că aceste intrări de capital sunt în strânsă legătură cu piaţa finaciară, indiferent dacă discutăm de sectorul bancar sau de fonduri de investiţii.

Audio: Interviu cu analistul român Valentin Ionescu.