Controverse privind înfiinţarea uniunii bancare în zona euro

Supravegherea băncilor de către Uniunea Europeană ar putea induce influenţe nedorite pe piaţa bancară din România, avertizează experţii, care recunosc totuşi că măsura nu ar fi lipsită şi de avantaje.

Ideea de uniune bancară la nivelul zonei euro, dar şi pentru băncile care doresc să fie incluse în acest proiect din restul Uniunii Europene, a stârnit încă din momentul apariţiei sale numeroase discuţii în contradictoriu.

De fapt, acest proiect implică, practic, trei etape.

Mai întâi, Banca Centrală Europeană ar urma să devină instituţia care reglementează şi monitorizează toate băncile din zona euro, dar şi alte bănci din UE dispuse să accepte acest lucru.

Ar urma apoi să fie înfiinţat un fond care să se ocupe de rezolvarea situaţiei instituţiilor de credit cu probleme şi ar fi creată o schemă comună europeană de garantare a depozitelor bancare.

Problema este că state ca Germania, Italia sau Spania au o serie de bănci regionale relativ mici, cu potenţial, spune analistul economic Constantin Rudniţchi.

Aceste bănci pot fi utilizate de statele respective pentru sprijinirea IMM-urilor, de exemplu, şi de aceea, Germania nu pare a fi de acord, cel puţin până în prezent, cu o trecere totală a reglementării şi supravegherii băncilor mici la BCE, adaugă analistul.

Marea Britanie s-ar putea opune ideii

Marea Britanie, care nu face parte din zona euro şi în cazul căreia o bună parte din produsul intern brut se datorează sistemului bancar, se va opune cu siguranţă ideii de uniune bancară.

Se pune, apoi, şi problema celorlalte state din Uniune care nu au trecut încă la moneda euro.

"Statele din zona non-euro, deocamdată, au doar un statut de observatori şi nu unul de intervenienţi importanţi în acest proces. Dar problema care se pune, apropo de statele din afara zonei euro, inclusiv România, este aceea a unui efect de tipul următor: băncile din afara zonei euro, băncile locale, ar rămâne în afara supravegherii Băncii Centrale Europene şi, pe cale de consecinţă logică, este foarte posibil ca mulţi consumatori să aibă o mai mare încredere în băncile supravegheate de la Frankfurt, de la BCE.

Ori, în felul acesta, multe dintre economii, fluxul de economii s-ar putea îndrepta către aceste bănci, băncile locale rămânând cu un dezavantaj", a explicat Constantin Rudniţchi.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, dar şi al CEC Bank, singura instituţie de credit, alături de Exim Bank, deţinută încă de stat, Radu Graţian Gheţea, se fereşte deocamdată să dea verdicte în privinţa impactului aderării ţării noastre la o uniune bancară europeană.

"E cert că dacă se vor lua nişte măsuri cu caracter universal la nivel european în ceea ce priveşte activitatea bancară, normal că poate să te afecteze în bine sau poate să te afecteze în rău, dar te afectează în sensul că trebuie să te organizezi ca să ajungi într-o astfel de uniune.

Aici, cred că singura instituţie care poate să aibă un punct de vedere este Banca Centrală, pentru că noi, bancherii comerciali, putem avea opinii care, bineînţeles, sunt subiective şi privesc, în principal, instituţia la care lucrăm", a spus Radu Graţian Gheţea.

Propunerea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de creare a uniunii bancare europene, trebuie, înainte de a fi pusă în practică, să fie aprobată de statele membre ale UE, iar procesul nu se anunţă a fi deloc unul simplu.