Contribuţia la pensiile private, "posibil să crească"

Discuţiile cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene sunt decisive şi pentru stabilirea formei finale a proiectului de buget pentru 2012, pe care guvernul îl va supune votului în Parlament.

Executivul intenţionează, printre altele, să continue procesul de creştere a procentului din fondul de pensii pe care îl direcţionează spre fondurile private.

Pentru 2012 este prevăzută o majorare a contribuţiei de la 3% la 3,5%, ceea ce, conform cifrelor existente la acest moment, ar putea însemna aproape 1 miliard de lei mai puţin la bugetul de stat.

Noi avertizări din partea autorităţilor cu privire la necesitatea asigurării unor fonduri suplimentare pentru sfârşitul perioadei active au fost auzite marţi la Forumul European de Pensii Private.

Reformarea sistemului de pensii, prin eliminarea pensiilor speciale, înăsprirea pensionărilor anticipate sau de invaliditate, creşterea vârstei de pensionare, au condus la reducerea deficitul bugetului asigurărilor sociale.

Chiar şi cu aceste măsuri, există un decalaj mare între pensia necesară pentru un nivel de trai decent şi adecvat la pensionare şi pensia de care o persoană va beneficia pe baza condiţiilor din prezent.

De aceea, în opinia consilierului premierului, Andreea Paul Vass, se impune dezvoltarea eficientă a unui sistem privat de pensii, prin stimularea economisirii şi încurajarea înscrierilor voluntare în fondurile private.

"Mesajul pentru români rămâne acelaşi: efortul de a ne asigura un standard de viaţă decent la bătrâneţe aparţine şi statului, dar şi nouă înşine. Şi pentru asta este nevoie să conştientizăm că nu putem pune povara plăţii pensiilor noastre pe cocoaşa generaţiilor tinere, pentru că ele vor fi mult mai puţin numeroase decât noi, şi că este nevoie să ne asumăm şi la nivel individual acest efort, printr-un comportament accentuat de economisire", a spus consilierul premierului.

România pe lista ţărilor cu risc ridicat în privinţa sustenabilităţii pensiilor publice

Presiunea foarte mare pe bugetul asigurărilor sociale are la bază în principal îmbunătăţirea speranţei de viaţă şi scăderea ratei natalităţii, evoluţii demografice, care se vor accentua în viitorul foarte apropiat în întreaga Europă.

Acestea vor face ca rata de dependenţă între persoanele care ocupă un loc de muncă şi cele inactive să fie din ce în ce mai mare.

În prezent, în România un angajat întreţine 3,6 persoane inactive, iar procentul s-ar putea tripla până în anul 2060.

Potrivit consilierului guvernatorului Băncii Naţionale, Lucian Croitoru, România se află pe lista ţărilor cu risc ridicat în privinţa sustenabilităţii pensiilor publice.

"Sistemele de pensii publice sunt nesustenabile din punct de vedere fiscal în lipsa reformelor. Înseamnă că la un moment dat se vor îndrepta spre colaps. Sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice în Uniunea Europeană este o sinteză pentru dvs. România se află în cadranul cu risc ridicat, alături de Cehia, Cipru, Irlanda, Grecia, Spania, Lituania, Malta şi Olanda şi alte ţări, inclusiv Marea Britanie", a spus consilierul guvernatorului BNR.

Lucian Croitoru a mai atras atenţia că presiunile pentru trecerea contribuţiei din sistemul privat în sistemul public sunt nefondate, cu atât mai mult cu cât la nivelul populaţiei se impune un comportament de economisire.