”Consecinţe negative” ale taxei pe activele bancare

Plafonarea artificială a dobânzilor bancare afectează cursul de schimb - atrage atenţia Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

Ea a declarat, astăzi, că o taxă pe activele financiare ale băncilor există şi în ţări ca Ungaria şi Polonia, însă doar pentru a finanţa eforturile statului de sprijinire a sectorului bancar în contextul efectelor crizei globale din 2008 sau pentru a descuraja deţinerea de active toxice care pot conduce la un risc sistemic.

Ea a explicat că în România taxa a fost legată de un anume nivel al dobânzii interbancare, iar nivelul taxei este de trei până la şase ori mai ridicat decât în Ungaria sau Polonia. Alexandra Smedoiu consideră că această taxă induce efecte negative în economie.

Alexandra Smedoiu: Induce în economie un comportament de fixare artificială a unui nivel al dobânzilor. Conform ordonanţei, penalizarea, să spun, prin taxa pe activ ar interveni atunci când nivelul dobânzilor este peste 2%. Însă dacă ne uităm în economie, să ne uităm doar la rata inflaţiei, care este mult peste 2%, să ne uităm la rata de politică monetară a Băncii Naţionale, care e 2,5%, deci să ne închipuim că poate să existe o situaţie viabilă din punct de vedere economic în care dobânzile să fie 2% este ireal. A doua consecinţă este că atunci când încercăm să plafonăm în mod artificial dobânzile, explodează cursul de schimb.

Alexandra Smedoiu atrage atenţia că în celelalte state taxa pe activele financiare ale băncilor a indus pe termen mediu reducerea creditării, retrageri de capital din ţară şi creşterea costurilor la contractarea unui împrumut bancar.