Comisia Europeană: Reducerea TVA va duce la o creştere economică de 4,1%

Economia României îşi menţine creşterea puternică actuală şi pe parcursul următorilor doi ani ca urmare a aplicării politicilor fiscale - se arată în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

Documentul prevede o sporire a consumului ca urmare a scăderii TVA, iar PIB este estimat că va înregistra un avans de 4,1%.

Estimările Comisiei Europene pentru anul acesta vizează un deficit bugetar de 1,5%, care va respecta ţinta stabilită, precum şi o scadere a şomajului.

Comisia Europeană prognozează că economia României va continua să crească şi în următorii ani, atingând un maxim de 4,1% anul viitor datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale.

Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis spune că aceste previziuni indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale României.

El declară că aceasta nu ar fi fost posibilă fără acţiunile decisive întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice.

Cu toate acestea însă, continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile.

Practic, executivul comunitar a îmbunăţăţit estimările privind creşterea economică a României, anul acesta, până la 3,5% faţă de avansul de 2,8 pe care-l preconiza în primăvară şi estimează un maxim al creşterii economice anul viitor de 4,1%.
Inflaţia ar urma să rămână în teritoriul negativ la minus 0,4% în acest an, urmând să revină la 2,3% în 2017.

Comisia Europeană se aşteaptă ca rata şomajului să scadă în continuare în România în următorii ani.

Redresarea zonei euro, "într-un ritm modest"

Potrivit previziunilor per ansamblu redresarea economică în zona euro şi în UE, aflată în prezent în cel de al treilea an, ar trebui să continue într-un ritm modest anul viitor şi în contextul unor condiţii dificile la nivelul economiei mondiale.

Cu toate acestea, Comisia Europeană recunoaşte că redresarea economică s-a dovedit a fi lentă anul acesta.

Impactul factorilor pozitivi este în scădere pe fondul apariţiei unor noi provocări cum ar fi încetinirea creşterii economiilor de piaţă emergente şi a comerţului mondial, la care se adaugă tensiunile geo-politice persistente.

Aceste previziuni oferă o primă evaluare a impactului economic produs de sosirea în UE a unui mare număr de solicitanţi de azil.

Deşi pe termen scurt cheltuielile publice suplimentare conduc la creşterea PIB, pe termen mediu este de aşteptat să se producă un impact pozitiv suplimentar asupra creşterii economice ca urmare a creşterii ofertei de forţă de muncă.