Comisia Europeană: Planul Guvernului României de a reduce deficitul bugetar nu este suficient de clar

Comisia Europeană susţine că planul Guvernului României de a reduce deficitul bugetar în următorii ani, depus recent la Bruxelles, nu este suficient de clar şi, ca atare, nu poate fi luat în calcul pentru prognoza economică în următorii doi ani. Aceste prognoze, publicate astăzi de Comisia Europeană, arată o creştere a PIB-ului României peste media Uniunii Europene pentru 2024 şi o creştere-record a investiţiilor.

Reporter: Prognoza economică a Comisiei Europene pentru 2024, 2025 şi 2026 arată cifre bune pentru creşterea PIB-ului în raport cu media europeană. Astfel, pentru aceşti ani avem o creştere a PIB-ului în România de 1,4, 2,5 şi 2,9, în timp ce media europeană este cu aproape un punct procentual sub ţara noastră în 2026.

La capitolul investiţii ocupăm a treia poziţie în Uniune pentru 2024, a doua în 2025 şi primul loc în 2026.

Avem, de asemenea, o rată a şomajului mai bună decât Uniunea Europeană în ansamblu şi, la fel, stăm mai bine la rata angajărilor.

Cu toate acestea, inflaţia, deficitul bugetar, deficitul de cont current şi balanţa fiscală anulează în parte, spune Comisia, mare parte din potenţialul de a resimţi o creştere economică.

Astfel, avem cea mai mare inflaţie în 2024, locul doi în 2025 şi, din nou, campioni negativi în 2026.

Avem o diferenţă dezavantajoasă între importuri şi exporturi, care arată o balanţă ce ne plasează pe locul doi negativ în Uniune în cei trei ani.

Şi, în ultimul rând, o balanţă fiscală, adică diferenţa dintre colectare şi cheltuieli, care ne plasează din nou pe primul loc negativ în toţi trei ani.

Mai mult, arată Comisia, planul guvernului de a reduce dezechilibrele din buget, un plan depus pe 25 octombrie, este atât de neclar sau neconvingător încât el nu a putut fi luat în calcul pentru previziunile prezentate vineri.