Comerţul global va creşte în următorul deceniu într-un ritm mai lent decât Produsul Intern Brut (PIB), pentru prima dată în 25 de ani, în timp ce modelele comerciale tradiţionale vor cunoaşte schimbări semnificative, potrivit unui raport publicat recent de o firmă de consultanţă în afaceri.

În raportul 'Protecţionism, pandemie, război şi viitorul comerţului' este prognozată o creştere medie a comerţului mondial de doar 2,3% pe an până în 2031 - mai puţin decât creşterea media anuală de 2,5%, prognozată pentru economia globală. Prin comparaţie, în perioada 1995-2008 s-a înregistrat o valoare de 1,5% de creştere a comerţului pe punct procentual de creştere a PIB, iar în perioada 2009-2019 rata între cele două a fost de unu la unu.

În timp ce conflictul din Ucraina reprezintă elementul principal în schimbarea modelelor comerciale, alţi factori, inclusiv scăderea dependenţei statelor occidentale de comerţul cu China şi creşterea altor blocurilor economice, cum ar fi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodelează comerţul global, se menţionează în raportul realizat de Boston Consulting Group.

'Comerţul global a fost perturbat semnificativ în ultimii trei ani, mai întâi de pandemie, iar acum de conflictul din Ucraina şi de tensiunile geopolitice în creştere. După aproape 30 de ani în care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflăm acum în mijlocul unei noi dinamici Est versus Vest, cu o comunitate condusă de SUA şi UE şi una condusă de China-Rusia, împreună cu potenţiala apariţie a unei a treia grupări, respectiv a naţiunilor nealiniate. Pe măsură ce companiile, industriile şi ţările deopotrivă se adaptează la această dinamică geopolitică şi economică în schimbare, noua realitate rezultată va produce oportunităţi pentru unii şi provocări pentru alţii', a declarat Marc Gilbert, managing director şi senior partner la BCG, lider pe teme ce ţin de geopolitică şi comerţ şi coautor al raportului.

Potrivit raportului, conflictul din Ucraina a determinat UE şi Rusia să îşi modifice relaţiile comerciale. Drept urmare, în următorii nouă ani, UE îşi va creşte comerţul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, determinat în mare parte de creşterea exporturilor de energie ale SUA către Europa şi, de asemenea, îşi va extinde comerţul combinat cu ţările ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu şi India. Între timp, comerţul dintre SUA şi China va scădea cu 63 de miliarde de dolari până în 2031. Dinamica comerţului între UE şi China va cunoaşte o temperare iar creşterea estimată de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modestă în comparaţie cu anii precedenţi. Între timp, comerţul Rusiei cu China şi India va creşte cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China.

De asemenea, Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hărţii comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la un trilion de dolari - datorat, în mare parte, noului comerţ cu China, Japonia, SUA şi UE - până în 2031, se precizează în raport. Comerţul ASEAN cu China va creşte cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare creştere între regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031, notează Agerpres.