Cifra de afaceri în industria românească "a crescut"

Cifra de afaceri în industria românească, dar şi comenzile industriale noi au crescut în această primăvară, inclusiv prin comparaţie cu anul trecut.

Dar salariile continuă să reflecte întârzierea ieşirii definitive din criza economică.

Este citirea pe care specaliştii o dau datelor satistice publicate astăzi de institutul de specialitate.

Cele mai mari creşteri s-au înregistrat, potrivit INS, în industriile prelucrătoare şi în cea extractivă.

Datele publicate luni de INS reflectă o situaţie paradoxală din economie: pe de o parte, cifrele macroeconomice arată foarte bine iar creşterea conseamnată de industrie în luna mai atât la nivel de cifre de afaceri cât şi la nivel de comenzi noi este îmbucurătoare, având în vedere că acest sector are o contribuţie importantă la formarea PIB.

Pe de altă parte, câştigul salarial a înregistrat o scădere în mai faţă de luna precedentă, explicată parţial de faptul că în aprilie au fost acordate prime sau bonusuri cu ocazia sărbătorilor pascale.

"Economia reală încă nu funcţionează"

Pe lângă acest factor, însă, se constată şi un element îngrijorător privinc economia reală.

"În continuare, în economia privată lucrurile nu merg aşa cum ne-am dori sau aşa cum arată parametrii macroeconomici, adică nu se transferă neapărat în zona privată acea creştere economică despre care discutăm foarte des. Suntem înt-o situaţie paradoxală în economie, aceasta arată cifrele, există mai multă stabilitate în sectorul bugetar şi uneori chiar creşterile salariale provin din sectorul bugetar şi prea puţin din sectorul privat.

Asta ne arată că economia reală încă nu funcţionează, creşterile acelea macroeconomice nu se regăsesc în economia reală, multe sectoare în continuare probabil că suferă, afacerile suferă, fie nucresc, fie cresc foarte puţin şi atunci întreprinzătorii sunt foarte atenţie la salariile pe care le oferă angajaţilor", a explicat Constantin Rudniţchi.

"În România, există doar anumite industrii care sunt performante"

Reducerea câştigului salarial din mai s-a reflectat numai la nivelul sectorului privat, în cel bugetar fiind consemnate uşoare creşteri.

Întrebarea care se pune însă este: de ce nu se reflectă performanţele macroeconomice ale României şi într-o creştere palpabilă a nivelului de trai?

"Chiar dacă industria luată la global reprezintă totuşi undeva spre 30% din PIB în România, există doar anumite industrii care sunt performante şi mai mult decât atât, doar anumite companii care reuesc să performeze, în sensul în care reuşesc să crească, cu precădere companiile exportatoare şi, în al doilea rând, companiile care au pe piaţa internă importante zone de desfacere - aici mă refer la cele din industria petrolieră, distribuţia petrolieră, gazele naturale, deci zona energetică.

Sunt nişte sectoare economice destul de bine conturate şi acolo se simte cel mai bine creşterea şi eventual acolo se poate simţi şi o creştere salarială. Se poate transfera creşterea companiei, măcar şi parţial, către salariaţi.

Din pacate, însă, nu se întâmplă acest lucru în toată economia românească şi din acest motiv creşterea macroeconomică se simte atât de greu în buzunarul consumatorilor", a afirmat Constantin Rudniţchi.

Aşa se explică probabil şi faptul că veniturile lunare medii băneşti pe persoană nu acoperă în România decât uşor peste 91% din cheltuielile lunare medii pe persoană, după cum reiese dintr-o altă statistică publicată luni de INS.