Cererile de restituire a imobilelor, "soluţionate până în 2017"

Cererile privind restituirea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist ar urma să fie soluţionate până cel târziu în 2017, potrivit formei propuse a proiectului noii legi a retrocedărilor.

Reporterul Radio România Actualităţi Claudia Zidaru notează că întâietate vor avea despăgubirile în natură care la nivel local vor trebui realizate până la începutul anului 2016.

Proiectul de lege are la bază trei principii: restituirea în natură a tuturor imobilelor pentru care este posibilă această acţiune, restituirea în numerar a tot ceea ce nu se poate restitui în natură şi impozitarea drepturilor litigioase. Noua lege îi exclude pe cesionari de la restituirile în natură.

Sunt exceptate de la retrocedare parcurile, pentru care se oferă măsuri compensatorii. În cazul şcolilor şi spitalelor există obligaţia păstrării destinaţiei clădirii timp de 10 ani, iar pentru titlurile de despăgubire deja emise plăţile se vor face în cinci ani, începând din 2014, în timp ce pentru dosarele noi plăţile vor fi eşalonate pe şapte ani, începând din 2017.

Pe de altă parte, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, compensarea prin puncte este singura măsură reparatorie, un echivalent care se acordă.

În vederea valorificării punctelor, în documentul citat se arată că va fi constituit Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului.

Fondul se constituie iniţial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în natură aflate în proprietatea privată a statului, iar ulterior se poate completa cu alte imobile, proprietate a statului, la propunerea instituţiilor publice deţinătoare.

Premierul a avut consultări cu UDMR şi PPDD pe tema caselor naţionalizate

Premierul Victor Ponta le-a mulţumit forţelor politice şi cultelor religioase care au contribuit cu amendamente la proiectul de lege vizând retrocedările, exprimându-şi speranţa că actul normativ pentru care guvernul îşi va asuma răspunderea miercuri în faţa parlamentului va soluţiona o "situaţie juridică incertă în ultimii 20 de ani".

Potrivit redactorului Radio România Actualităţi Andrei Şerban, liderul UDMR, Kelemen Hunor a anunţat că nu va susţine o eventuală moţiune de cenzură împotriva guvernului pe tema legi privind retrocedarea imobilelor naţionalizate, pentru că este de părere că acest proiect conţine un principiu cu care este de acord şi anume restituirea în natură către foşti proprietari.

Despre moţiunea de cenzură a vorbit ieri preşedintele PDL, Vasile Blaga.

El susţinea că proiectul guvernului nu rezolvă absolut nimic şi că, din acest motiv, ia în calcul iniţierea unei moţiuni de cenzură, pentru care are însă nevoie de susţinerea tuturor parlamentarilor din opoziţie.

Proiectul elaborat de guvern a fost criticat şi de Forţa Civică, partid care a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională acest proiect, care nu a luat în considerare recomandările de la CEDO.

Revenind la ziua de marţi, după întâlnirea cu UDMR, Victor Ponta a susţinut că cea mai delicată problemă o reprezintă retrocedarea proprietăţilor către cultele religioase.

El şi-a exprimat speranţa că, prin dialogul cu toate părţile implicate, se vor găsi soluţii pentru rezolvarea acestor probleme.

Tot marţi, Victor Ponta s-a întâlnit şi cu parlamentarii PPDD, cu care a purtat o serie de discuţii tehnice privind amendamentele acestora la proiectul de lege a guvernului.