Bursele europene, afectate de declaraţiile lui Berlusconi

Marţi, bursele din Europa au deschis şedinţele de tranzacţionare în scădere cu câteva procente, după ce şi bursele din Asia scăzuseră.

Aşa-numita aversiune la risc a crescut semnificativ de luni, după ce o declaraţie a premierului Italiei, Silvio Berlusconi, a fost interpretată ca o critică a măsurilor de austeritate promovate de ministrul de finanţe de la Roma.

Îngrijorările vizează mai ales Italia şi Spania, ţări cu datorii ale statului foarte mari.

Creşterea aversiunii la risc a investitorilor s-a manifestat şi în zona Europei Centrale şi de Est, unde monedele naţionale au scăzut.

Pieţele financiare urmăresc întâlnirea miniştrilor de finanţe, care are loc la Bruxelles şi la care se discută variantele de salvare a Greciei.

Declaraţia premierului italian, Silvio Berlusconi, care l-a criticat pe ministrul de finanţe, a indus instabilitate pe pieţele financiare.

Investitorii au interpretat declaraţia ca pe o lipsă de susţinere a măsurilor de austeritate, pe care Italia trebuie să le aplice, astfel încât pieţele financiare să nu îşi piardă încrederea în capacitatea statului italian de a-şi plăti datoriile.

Scăderea încrederii a dus la creşterea dobâzilor

La fel ca şi în cazul Greciei, scăderea încrederii a dus la creşterea dobâzilor solicitate pentru noile împrumuturi.

Şi în cazul Spaniei şi în cazul Italiei, dobânzile s-au apropiat luni de 6% la titlurile de stat pe 10 ani.

"La 6% situaţia încă nu este scăpată de sub control, însă în varianta în care dobânda cerută de investitori ar trece de 7%, până şi Italia ar putea să aibă probleme de a continua să plătească un cost atât de mare al finanţării, fără să intre într-un cerc vicios, aşa cum a intrat Grecia, în care, practic, veniturile bugetare nu mai sunt în măsură să acopere costurile de finanţare", a explicat comentatorul economic, Radu Crăciun.

Italia şi Spania sunt a treia şi a patra economie din zona euro, cu mult mai mari faţă de cea a Greciei.

După mai bine de un an şi acordarea unui împrumut de 110 miliarde de euro, Grecia, o ţară cu o populaţie la jumătate faţă de cea a României, continuă să aibă probleme în a face faţă obligaţiilor de plată.

După întâlnirea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro, varianta intrării parţiale în incapacitate de plată a Greciei nu mai este exclusă ca până acum.

Un scenariu asemănător în cazul Italiei sau al Spaniei ar avea un efect grav, datorită dimensiunii celor două economii.

Italia, spre exemplu, cu aproximativ 1.800 de miliarde de euro, are a treia datorie a statului din lume, după cea a Statelor Unite şi a Japoniei, care se finanţează, însă, mult mai ieftin.

"Sumele implicate pentru a putea pune la punct un program de salvare pentru ţări precum Spania sau Italia ar fi mult prea mari pentru a putea fi strânse. Să nu uităm că, în ultimă instanţă, nu sunt decât foarte puţini contributori mari la un astfel de fond. În esenţă, este vorba despre Germania, în primul rând, şi, în al doilea rând, de Franţa. Celelalte ţări sunt ţări mult mai mici, cu o putere de finanţare mult mai mică", a conchis Radu Crăciun.

Cele mai mari datorii din zona euro le are Grecia, cu echivalentul a aproximativ 150% din PIB, datorii foarte mari, pe care le pot plăti doar prin noi împrumuturi, au însă şi Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia.