BNR: România nu pare a fi pregătită pentru a adera la zona euro în 2019

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României atrag din nou atenţia că ţara noastră nu pare a fi pregătită pentru a adera la zona euro în 2019, iar unii dintre ei avansează anul 2022 ca termen rezonabil.

Vina este în cea mai mare parte aruncată în spatele decidenţilor politici, care dincolo de asumări verbale nu au reuşit nici până astăzi să treseze o foaie de parcurs cu termene pentru adoptarea unor reforme.

Ceea ce complică lucrurile este şi faptul că Uniunea Monetară are ea însăşi probleme, iar ştacheta pentru intrarea în acest club continental select pare a include condiţii noi de la an la an.

Astfel spun unii specialişti în afaceri europene şi în condiţiile pasivităţii româneşti ţara noastră riscă să rămână la periferia Europei din punct de vedere decizional.

Avertismentele BNR şi ale mediilor care ştiu pulsul european nu sunt nici noi şi nici rare.

Problemele vin din două părţi, România nu este pregătită să adere în 2019 şi nici Uniunea Monetară nu prea mai vrea state incompatibile.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine că în loc să vorbească despre date-ţintă, politicienii români ar trebui să decidă reforme.

Mugur Isărescu nu a participat la dezbatere, însă mesajul său a fost citit de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

"România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putinţă, cu condiţia să fie bine pegătită. S-a dovedit că abordarea de până acum, cu stabilirea unor date-ţintă, dare neînsoţită de angajamente ferme din partea tuturor actorilor interesaţi nu a dat rezultate. Poate că în loc să stabilim o dată a aderării, ar fi mai bine să agreăm o foaie de parcurs cu reformele necesare şi numai după implementarea unei mase critice a acestora să stabilim o dată-ţintă", a spus Valentin Lazea.

Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, fost europarlamentar şi actualmente membru al Consiliului de administraţie al BNR, este şi mai apăsat.

Termenul rezonabil este 2021 sau 2022. Pentru că România nu este pregătită, are deficit de analiză economică, are o economie necompetitivă, are lipsă de maturitate pe multe paliere şi nici nu dă semne să-şi schimbe atitudinea.

În opinia sa, aderarea României la Moneda unică ar fi un şoc pe care nu îl poate suporta. În plus, Uniunea Monetară are propriile probleme pentru a îngriji un nou bolnav.

"Vrem încă în 2019, dar triplăm deficitul în 2016. Nu se bat cap în cap aceste mesaje pe care le transmitem? Trebuie să înţelegem că /.../ nu mai vrea să fie spital. Dacă noi tot sugerăm şi în declaraţii publice că avem nevoie de aderarea la euro pentru a construi politici coerente. Păi, în momentul în care spui aşa ceva, ce transmiţi? Îţi indică neputinţă. Reformele structurale în România sunt necesare în sine. Creşterea potenţială cere investiţii în educaţie şi infrastructură. Greu mergem cu educaţia", apreciază Daniel Dăianu.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban, fost comisar european, avertizează însă că pe măsură ce trece timpul lucrurile se complică şi asta pentru că Uniunea Monetară ridică ştacheta, iar criteriile de aderare se înăspresc.

Riscul rămânerii în afara zonei euro este ca România să fie un stat marginal din punct de vedere decizional.

"Mesajul meu către decidenţii politici şi nu numai e că s-ar putea să nu mai avem timp. S-ar putea să se ia cel mai probabil începând din 2018 decizii care să facă din ce în ce mai dificilă aderarea la zona euro. Este esenţial pentru România să fie parte a nucleului dur al UE", a spus Leonard Orban.

Preşedintele consiliului de administraţie al Institutului European din România, Alina Bărgăoanu, simplifică lucrurile şi face o paralelă între Schengen şi aderarea la zona euro, pentru că rezultatul ar putea fi similar.

Primul caz este mai simplu, pentru că România a îndeplinit criteriile, dar nu s-a luat o decizie politică pentru aderarea la Schengen, însă în cazul Uniunii Monetare situaţia este mult mai complexă, pentru că nu suntem nici pregătiţi şi nici nu trage cineva de noi.