BNR publică datele referitoare la încasările la buget

Joi vor fi făcute publice datele referitoare la încasările la buget pe primul trimestru din acest an.

Pentru prima dată după 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent, determinat de o creştere a exporturilor, în special către ţările din afara zonei euro.

În ţara noastră, creditarea traversează o perioadă de stagnare, dar românii economisesc din ce în ce mai mult. Mai exact, depozitele în lei ale populaţiei au crescut cu 2,3% în martie, faţă de februarie şi au ajuns la aproape 77 de miliarde de lei.

E o lecţie a crizei, spun analiştii, care au comentat, miercuri, datele comunicate de Banca Naţională a României.

Conform datelor provizorii ale Băncii Naţionale a României, numerarul în circulaţie a crescut în luna martie cu peste 2,5% faţă de februarie. Pe de altă parte, creditul neguvernamental, adică suma împrumuturilor acordate de instituţiile de credit populaţiei şi firmelor, a înregistrat, de asemenea, o uşoară urcare, cu 0,5 procente, dar raportat la martie 2012, se constată o reducere cu 0,2%.

"Creditarea, în stagnare"

"Aceste cifre mici denotă faptul că în România, activitatea de creditare traversează încă o zonă de stagnare", spune analistul economic Constantin Rudniţchi.

Constantin Rudniţchi adaugă că "nivelul redus al creditării, ca proporţie din PIB, care în anii de dinaintea crizei părea un handicap pentru economia românească în competiţia cu alte state din Europa, se dovedeşte acum mai degrabă un atu.

"Problemele pe care le-au avut şi persoanele fizice şi cele juridice s-au simţit poate mai puţin în sistemul bancar din România, care are şi el în continuare credite neperformante, dar la un nivel, hai să spunem, rezonabil, dacă nu chiar suportabil.

"Ceea ce ne arată cifrele de miercuri, în esenţă, în ultimul an de zile, creditul neguvernamental a fost îngheţat. Micile variaţii de plus sau de minus aproape sunt de neluat în seamă.

"Creditul a avut o zonă de stagnare în economia românească şi, că e bine sau că e rău, asta e de discutat, dar aceasta este realitatea. Sigur că oamenii de afaceri sau companiile cer de foarte multe ori mai mult sprijin din partea băncilor.

"Ei, ele nu prea pot să îl mai acorde, pe de o parte, pentru că nu mai beneficiază de acele celebre finanţări de la băncile mamă, care erau foarte prezente înainte de criză, pe de altă parte, pentru că, să fim realişti, băncile nu mai găsesc nici în clienţi un partener viabil, adică, companiile sunt, multe dintre ele, destul de îndatorate.

"Iar persoanele fizice, în acest moment, sigur că sunt şi ele mult mai puţin solvabile, dacă putem spune aşa, în raport cu băncile. Şi atunci, această oglindă a indicatorilor monetari, care arată o stagnare a împrumutului, este exact realitatea pe care o percepem ca atare şi care nu ne mai surprinde, evident", crede analistul economic Constantin Rudniţchi.

"Lecţia crizei": românii economisesc mai mult

O altă realitate reflectată de cifrele publicate miercuri de BNR este cea legată de faptul că românii economisesc tot mai mult.

Constantin Rudniţchi spune că "este o lecţie a crizei, care ne-a învăţat să fim mai precauţi cu consumul propriu şi ne apropie uşor, uşor de comportamentul din state mai dezvoltate ale Europei, unde accentul pus pe zona de economisire este semnificativ mai ridicat."

Mandatul la Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi preluat la sfârşitul lunii aprilie, a anunţat, după ce a fost validat de plenul Parlamentului, preşedintele noii instituţii, Dan Radu Ruşanu.

Dan Radu Ruşanu a mai precizat că "este posibil să se facă un audit intern la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care vor fi desfiinţate."

Din componenţa Comitetului de Conducere a Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, alături de Dan Radu Ruşanu, care deţine funcţia de preşedinte, mai fac parte Daniel Dănianu, prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi - Mircea Ursache, Tudor Daniel şi Ion Giurescu, iar mandatul fiecăruia e de cinci ani.

Autoritatea de Supraveghere Financiară, o realitate

Autoritatea de Supraveghere Financiară a devenit, practic, o realitate, chiar dacă ea va începe să funcţioneze efectiv de săptămâna viitoare. După ce marţi, preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea de funcţionare a instituţiei, miercuri, Parlamentul a aprobat şi conducerea acesteia.

Autoritatea, care preia atribuţiile celor trei comisii care asigurau supravegherea şi reglementarea pieţei de capital a sectorului asigurărilor şi a sistemelor de pensii private, aduce România mai aproape de tendinţele în domeniu manifestate în UE, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Constantin Rudniţchi.

"Ca idee de comasare a acelor instituţii, cred că e o idee bună, la nivel internaţional, la nivel european în primul rând cam asta este cutuma, şi anume o cooperare mult mai strânsă între cele patru instituţii, câte erau înainte, luând în calcul şi o mai bună gestionare a riscurilor sistemice pe care le-am văzut materializate în timpul crizei", spune Ionuţ Dumitru.

"O instituţie care să coordoneze toate aceste pieţe şi să aibă o viziune unitară are sens. Ar mai fi un argument local important legat de faptul că dimensiunea pieţelor de care discutăm în România este extrem de mică, în comparaţie cu standardele internaţionale şi nu se justifica practic să ai un reglementator care reglementează o bucăţică dintr-o piaţă care oricum e foarte mică.

"E mai simplu să ai o singură instituţie si un singur nivel de comandă, ca să zicem aşa, care să reglementeze mai multe zone ale pieţei financiare decât să ai mai multe instituţii şi o birocraţie mult mai mare, aşa cum aveam înainte", crede preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

"Un acces mai facil pentru afaceri"

Pe lângă eforturile de salvare a sistemelor bancare afectate de criza economică globală, pe plan european s-au făcut în ultima perioadă demersuri importante pentru o reglementare mai atentă şi mai strictă a celorlalte pieţe financiare, considerate parţial responsabile de amploarea turbulenţelor pe care continentul le-a traversat.

Un deziderat al înfiinţării noii instituţii de reglementare din România îl reprezintă un acces mai facil, mai ieftin şi mai rapid pentru mediul de afaceri la serviciile financiare - a declarat pentru Radio România Actualităţi, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu.

"Va permite o corelare mult mai bună şi o eliminare a birocraţiei. Dacă până acum se mergea la trei instituţii separate, astăzi acestea vor fi înglobate într-una singură. De asemenea, va exista o îmbunătăţire a coordonării, colaborării şi schimbului de informaţii între pieţe şi instituţii, în special pentru asigurarea stabilităţii sectorului financiar.

"Deosebit de aceasta, va fi ounitate a schimbului de informaţii mult mai bună prin sistemul bancar coordonat de BNR şi sistemul non-bancar, coordonat începând de astăzi de ASF", spune preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu.

Reuniunea sub o singură umbrelă a reglementării şi supravegherii pieţelor financiare altele decât cea bancară este însă şi o condiţie asumată de autorităţile române în faţa FMI pentru încheierea cu succes a actualului acord de împrumut de tip preventiv.