BNR îndeamnă la precauţie în politicile economice ale României
Datoria externă a României este mai redusă decât cele înregistrate de multe ţări UE, dar a consemnat într-o perioadă relativ scurtă o triplare a ponderii sale în PIB.
Articol de Iulian Olescu, 20 Octombrie 2015, 06:08
Banca Naţională a României a continuat publicarea de date în raportul asupra stabilităţii financiare pe 2015, un document ajuns la a zecea ediţie şi prin care guvernatorul Mugur Isărescu doreşte să lanseze o dezbatere mai amplă asupra evoluţiei de durată a economiei româneşti.
Având exemplul Greciei în apropiere, unde Mugur Isărescu găseşte o creştere economică nesustenabilă în care banii au fost luaţi cu împrumut, fără să se ţină cont că ei trebuie şi înapoiaţi, BNR insistă că fară precauţie, situaţia poate scăpa de sub control şi în România.
Datoria externă a României deşi este mai redusă decât cele înregistrate de multe dintre ţările Uniunii Europene, a consemnat într-o perioadă relativ scurtă o triplare a ponderii sale, la sfârşitul anului trecut aceasta reprezentând aproape 40% din PIB.
Ponderea sa în PIB este de altfel şi indicatorul cel mai relevant când vorbim de nivelul datoriei, după cum preciza recent şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu la lansarea raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia 2015.
"Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB, care este o problemă poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să ducă spre situaţii extrem de dificile, respectarea şi în anii următori a obiectivului pe termen mediu, MTO-ul va asigura creşterea moderată de la un an la altul a datoriei publice totale, care să permită stimularea economiei naţionale şi concomitent reducerea treptată a ponderii datoriei publice în PIB, eliberând astfel resursele financiare şi materiale pentru dezvoltarea accelerată a economiei naţionale", a declarat Mugur Isărescu.
Viceguvernatorul Băncii Centrale, Liviu Voinea preciza că la acest moment datoria publică a României este sustenabilă, atât ca nivel cât şi luând în calcul alte considerente.
"Maturitatea reziduală medie a datoriei publice totale a crescut de la trei ani în anul 2008, la 5,4 ani în primul trimestru al anului 2015. Ce înseamnă aceasta, că a scăzut riscul de refinanţare, s-a prelungit momentul în care trebuie să se refinanţeze datoria. Costul cu stopul datoriei publice, raportat la datoria publică este şi el în scădere după 2009, an de an, desigur însă şi pe fondul mediului internaţional cu dobânzi scăzute şi deci aici trebuie să fim foarte atenţi pentru că pot exista reversări ale acestei situaţii. În sfârşit, accesul la investitori, este important să ai cine să te împrumute, este şi acesta unul dintre motivele pentru care ne-am împrumutat în 2009 de la instituţii financiare internaţionale pentru că nu am avut acces pe pieţele externe. Indicele de concentrare, practic, a scăzut de la 60% la 20% în cinci ani, asta înseamnă că fiind o bază mai mare de investitori, ai cui să te adresezi, ai acces la finanţare şi de asemenea fiind concurenţă între ei şi costurile scad", a spus Liviu Voinea.
Pericolul creşterii exagerate a deficitului bugetar persistă
Cu toate acestea, o serie de analişti atrag atenţia asupra pericolului ca un deficit bugetar exagerat în 2016 să conducă la o majorare a datoriei peste limita de alertă pentru investitori.
"Trebuie să avem în vedere faptul că sunt multe măsuri care sunt anunţate şi unele dintre ele chiar iniţiate, care ar putea să ducă la creşterea deficitului bugetului public, deja în 2016 există o dispută între diverşi analişti, Consiliul Fiscal care spun că există riscul ca în 2016 deficitul să fie mult mai mare decât cel pe care îl spune guvernul şi evident că un deficit mult mai mare al bugetului înseamnă o creştere a datoriei. Pentru România, în momentul de faţă, într-adevăr nivelul datoriei, mai ales în comparaţie cu majoritatea ţărilor europene pare să fie sustenabil, dar pragul de sensibilitate al investitorilor la datoria românească este fără îndoială mult mai mic decât pentru o ţară precum Marea Britanie, Franţa sau Germania, adică la noi se poate aprecia că undeva între 40-45% din PIB nivel al datoriei ar putea să facă investitorii nervoşi, mai ales cei străini, să îi facă cam nervoşi şi atunci există riscul, pe de o parte, cursurile de împrumut ale României să crească şi chiar să fie mult mai greu să faci aceste împrumuturi pentru a te finanţa în continuare", a afirmat analistul economic Aurelian Dochia.
Aşadar, deşi conform datelor BNR datoria externă a urmat o traiectorie descendentă de la începutul anului, şi asta în condiţiile în care economia continuă să crească, economiştii spun că este suficient un derapaj în direcţia creşterii exagerate a deficitului bugetar pentru ca această evoluţie pozitivă să se inverseze.
