BNR a redus la 7% estimările privind inflația la sfârșitul anului

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Scăderea prețurilor va lua timp - spune guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Scumpirile au ajuns în faza de platou, a explicat el. Azi, BNR a revizuit prognoza de inflație pentru anul acesta la 7%. Economiștii băncii centrale pun scăderea inflației pe seama mai multor factori. În plan intern, prețurile la energie au fost plafonate până în martie 2025. La nivel internațional, unele materii prime, care au dus la creșterea accelerată a inflației anul trecut, au început acum să se ieftinească.

Reporter: Iulian Olescu - ”După vestea bună a unei creșteri economice peste așteptări, de 4,8% în 2022, comunicată de Institutul Național de Statistică, cel mai recent raport trimestrial al BNR privind inflația a adus un alt element pozitiv pentru economie și nu numai. După o perioadă relativ lungă în care prognozele au tot fost corectate în sens negativ, acum specialiștii Băncii Naționale anticipează o reducere mai rapidă a inflației, care ar putea ajunge spre 10,5% la jumătatea anului și chiar spre 7% la final de 2023. România se situa la finalul anului trecut pe locul 9 în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea anuală a prețurilor de consum - spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a explicat că acum prognozele băncii centrale indică un nivel de 7% la final de 2023, față de 11,2%, conform precedentului raport din noiembrie, și de 4,2% la sfârșitul lui 2024. Mugur Isărescu spune că trebuie realizat un echilibru între combaterea inflației și evitarea unei posibile recesiuni.

Mugur Isărescu: ”O inflație de 4,2%, spun eu, e în afara intervalului țintit, dar este rezonabilă, dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim: cum va evolua războiul din Ucraina, în ce măsură se vor reduce costurile, în general, la produse energetice - deci, ca să mă exprim ușor figurativ, eu cred că trebuie să ne vedem și lungul nasului. Trebuie să vedem ce putem noi să facem - adică să facem bine, nu rău. Sunt adeptul unei echilibrări treptate /.../ monetare. Colaborăm cu guvernul, bineînțeles. Am vrea să facă și ei mai mult, dar trebuie să fim realiști, să vedem ce pot să facă. Mai rău ar fi să promită şi să nu facă. Dacă spun: "Dom'le, atâta pot să fac", eu zic că e mai sănătos.”

Mugur Isărescu a explicat că menținerea dobânzii-cheie la 7% la ultima ședință de politică monetară nu înseamnă că aceasta nu va mai fi crescută, mai ales în contextul incertitudinilor majore cu care ne confruntăm.

Mugur Isărescu: ”Depinde - ăsta e răspunsul nostru; depinde ce se va întâmpla. Nu am ieșit să spunem: gata, dobânda maximă este de 7%. Spunem că pentru situația actuală... - ne-am uitat și în stânga, și în dreapta, adică și ce au făcut cehii, polonezii, și am rămas cu dobânda la 7%. Nu am făcut o declarație - și acum o spunem clar - că nu vom mai mișca rata de politică monetară. Depinde de foarte mulți factori pe care nu-i controlăm. Ne-am așezat și noi la 7% pentru că, dacă ne-am duce mai sus, am avea alte necazuri - ni se apreciază cursul, de exemplu, și nu este un lucru pozitiv când ai un asemenea deficit de cont curent aprecierea cursului; și mai crește și cererea, nu?”

Pe de altă parte, guvernatorul BNR precizează că nu este exclusă nici o reducere a dobânzii-cheie până la finalul lui 2023, însă numai după ce inflația va scădea sub nivelul actual stabilit de către banca centrală pentru această dobândă, adică 7%. Mugur Isărescu adaugă că procesul de reducere a inflației este unul de durată și crede că nici în alte state din Europa inflația nu va putea fi dusă rapid, adică înainte de sfârșitul anului viitor, în intervalele țintite de băncile centrale. El explică și faptul că prognoza privind inflația este marcată de numeroase incertitudini, aproape toate elementele de risc putând evolua fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, într-un context sau în altul. Guvernatorul BNR a ținut să sublinieze și rolul esențial al fondurilor europene, care nu sunt inflaționiste și contribuie și la restructurare, și la o creștere a producției bazată pe factori pozitivi, nu pe exces de cerere generator de inflație.”