BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis ieri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, plafon stabilit la începutul lui 2023.
Articol de Florin Lepădatu, 06 Iulie 2023, 08:26
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Agenda globală; Realizator: Pavel Ionescu - Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis ieri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%/an, plafon stabilit la începutul lui 2023. Rămân, de asemenea, neschimbate rata dobânzii pentru facilitatea de creditare și, respectiv, cea a dobânzii la facilitatea de depozit, precum și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
”L-am întrebat pe analistul Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, ce a determinat decizia BNR.
Adrian Codirlașu: Decizia era așteptată de întreaga piață și e în linie cu ceea ce se întâmplă în regiune, deci și Polonia și Cehia au ratele de dobândă de politică monetare asemănătoare cu inflații asemănătoare ca și România. Doar în Ungaria e o diferență mare, dar acolo inflația e de peste 20%. Ungaria e excepția. Inflația ridicată determină această dobândă de politică monetară și va rămâne ridicată până când inflația va coborî substanțial. Acuma încă este exprimată în două cifre. Este 10,6%, deci atâta timp cât inflația nu merge către țintă, dobânda de politică monetară va rămâne ridicată. Ce spune cartea de economie? Că dobânda trebuie să fie mai mare decât rata inflației.
Realizator: Dar cum va influența aceasta calitatea și formatul atragerii și de afaceri, pe de o parte, și de capital din partea populației?
Adrian Codirlașu: În primul rând, dacă ne uităm la populație, inflația afectează puternic valoarea economiilor populației. O inflație scăzută ajută populația să aibă economiile protejate. Și asemenea ajută și mediul de afaceri că mediul e stabil. Vedem acum, când inflația e ridicată, mediul economic e instabil, companiile își amână de multe ori investițiile, deci pentru o dezvoltare economică sănătoasă inflația trebuie să fie mică și, prin urmare, băncile centrale acționează că unicul lor scop este stabilitatea monedei respective. Deci o inflație în cazul Uniunii Europene, sub 2%, în cazul României, sub 2,5% deci, atâta timp cât inflația este substanțial peste ţintă, prin dobânzi ridicate se duce către țintă. Referitor la dobânzi, cum spuneam, teoria economică spune că o dobândă trebuie să fie mai mare decât rata inflației. Pentru leu nu e cazul, încă dobânda e mult sub inflație și automat și dobânzile la depozite sunt mult sub inflație și nu sunt protejate economiile. Similar e pentru euro. Dobânda la euro e mult sub inflație. De aceea dolarul e cea mai credibilă monedă din lume. În Statele Unite, unde inflația e la 4% Fed-ul are dobânda de politică monetară la 5,25 și a anunțat că va mai face cel puțin încă două majorări de dobândă, deci la 5,75, cu inflație de 4% - tocmai asemenea dobândă de credibilitate băncii centrale că e serioasă în a reduce inflația, reduce inflația și dă dolarului credibilitatea pe care o are.
Realizator: Mergând pe calae ce spuneți dvs., nici să nu ne așteptăm anul acesta să scadă dobânda de politică monetară, practic?!
Adrian Codirlașu: Nu, probabil Banca Centrală nu va scădea anul acesta dobânda de politică monetară, mai ales în contextul în care și Banca Centrală Europeană și Fed-ul au anunțat fiecare cel puțin încă două majorări. Prin urmare, nu mă aștept la scădere de rată de dobândă de politică monetară. Cel mai probabil, undeva în primul trimestru al anului viitor am putea vedea prima scădere.”
