Barometrul bancar

Cele mai multe instituţii de credit, membre ale Asociaţiei Române a Băncilor, se aşteaptă la o îmbunătăţire uşoară a mediului economic în ţara noastră în următoarele 12 luni, dar proporţia acestora este mai redusă decât în 2015, reiese din Barometrul bancar, un studiu de piaţă al sectorului, realizat de EY România.

Numărul instituţiilor de credit va scădea în următorii 1 până la 3 ani, dar accentul se va pune tot pe creditare şi pe iniţiative pentru a promova creşterea, consideră bancherii. Aşteptările lor privind evoluţia afacerilor pentru următoarele 12 luni sunt similare cu cele de anul trecut pentru segmentul vizând companiile, însă sunt afectate de apariţia legii dării în plată pe segmentul pentru populaţie, 40% dintre bănci anticipând o reducere a cererii solvabile pentru creditele imobiliare.

În conformitate cu rezultatele chestionarului, evoluţia apetitului pentru creditare al băncilor diferă de la un tip de produs la altul, spune Gelu Gherghescu, partener EY România.

Gelu Gherghescu: "Ţinând cont de evoluţiile economiei şi pe diverse sectoare de activitate, băncile au ceva mai mult apetit de creditare, deci îşi vor relaxa politicile pe un segment, şi anume, IMM-urile, şi pe două-trei sectoare de activitate, sănătate, IT şi retail, în timp ce domeniul în care se vor restrânge şi se vor restricţiona în mai mare măsură politicile de creditare sunt construcţiile.

În ceea ce priveşte persoanele fizice, creditele ipotecare suferă cel mai mare impact, 85% din bănci urmau să adopte, lucru care s-a întâmplat de altfel ulterior, criterii mai restrictive de creditare, şi s-a văzut în creşterea avansurilor, acesta a fost cel mai evident, în timp ce pentru celelalte categorii lucrurile sunt similare cu anul 2015. Nu am înregistrat chestiuni foarte diferite".

În opinia majorităţii bancherilor chestionati, iniţiativele legislative de tip darea în plată sunt principalele aspecte care descurajeaza creditarea, mai reiese din rezultatele Barometrului bancar. Este şi cazul proiectului de lege care prevede conversia creditelor în valută la cursul din momentul acordării împrumutului. Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, spune că acesta va produce efecte negative la nivelul întregii societăţi, nu numai în sistemul bancar.

Florin Dănescu: "Pot să spun că darea în plată încă nu şi-a terminat efectele, deci nu putem constata, în momentul de faţă, care este impactul global, nu putem trage o linie şi să spunem că acesta este impactul. El este într-o dinamică, există, este mult mai mare decât se percepe public şi, dacă spunem că ăsta ar fi un val de trei metri, noi credem că ceea ce se discută astăzi poate fi considerat un tsunami, foarte simplu".

Directiva Europeană nr.17 din 2014 privind contractele de credit ipotecar pentru populaţie a fost transpusă în legislaţia românească printr-o ordonanţă care a intrat în vigoare la 30 septembrie 2016, iar băncile au făcut deja demersuri pentru aplicarea prevederilor sale, a declarat preşedintele ARB, Sergiu Oprescu.

Sergiu Oprescu: "Deşi legea prevede doar un termen de zece zile, eu cred că industria s-a conformat şi se conformează şi cred că suntem pregătiţi. Bineînţeles, nu exclud că nu ar putea să apară anumite evenimente, să zic, de risc operaţional, având în vedere că că vorbim de mii de unităţi teritoriale care trebuie să proceseze de o altă manieră, trebuie să aibă o altă procedură şi aşa mai departe. Pregătirea a început cu mult timp înainte. Eu nu cred că o să avem o problemă generalizată sau generalizabilă, în orice formă".

Noua legislaţie prevede, printre altele, o serie de măsuri precontractuale, cum ar fi standardizarea ofertelor băncilor, astfel încât clienţii să poată compara şi selecta mai uşor cea mai bună ofertă, dar şi posibilitatea ca evaluarea imobilului pus garanţie să se realizeze de către orice evaluator membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, nu doar de către evaluatori agreaţi de bancă.