Banii FMI ajung până la urmă "tot la Banca Naţională"

Delegaţia Fondului evaluează în aceste zile situaţia economică a ţării, în condiţiile înrăutăţirii prognozelor privind evoluţia în următoarea perioadă. FMI estimează că economia României va scădea anul acesta cu până la 8%.

Scăderea este dublă faţă de estimările de acum câteva luni. Unul dintre efectele scăderii economice este reducerea încasărilor la bugetul de stat.

Pentru a-şi putea respecta obligaţiile de plată de la buget, guvernul va trebui să mărească deficitul bugetar, adică diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. FMI şi-a arătat disponibilitatea de a accepta o creştere a deficitului bugetar cu aproximativ 4 miliarde de euro. Conform guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, principala problemă a bugetului României o reprezintă ponderea mare a cheltuielilor salariale în domeniul public.

"Dezbaterea publică merge şi acum pe ideea mărimii deficitului bugetar. Este şi aceasta o problemă, dar mi se pare mult mai importantă o dezbatere publică serioasă asupra structurii cheltuielilor bugetare. Faptul că în ciuda conştientizării într-o anumită măsură că nu poţi să pui pe o parte cheltuieli şi majorări de cheltuieli salariale şi de investiţii, noi constatăm după şase luni că singurele care au crescut au fost cheltuielile salariale şi cheltuielile materiale" a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Guvernul României discută cu delegaţia FMI pentru ca instituţia internaţională financiară să acorde tranşa a doua din acordul de împrumut extern. Este vorba de aproape 2 miliarde de euro.

Conform acordului României cu FMI, banii ar trebui să intre în rezerva Băncii Naţionale. Reprezentanţii guvernului speră ca FMI să accepte ca tranşa a doua a împrumutului să intre în bugetul statului. Guvernatorul BNR a confirmat posibilitatea ca banii de la FMI să ajungă la buget.

"O echipă de la noi discută tehnic cum s-ar putea face, dar în final banii tot la Banca Naţională ajung, pentru că Ministerul de Finanţe dacă va cheltui această tranşă pe plan intern o va transforma în lei, deci o va vinde Băncii Naţionale şi va lua leii necesari şi noi vom lua valută; tot în rezervă ajunge. Dacă nu o va utiliza pe plan intern şi o va utiliza pentru a face plăţi externe scuteşte rezerva Băncii Naţionale din care se fac plăţile externe ale statului român. Deci, tot în rezervă ajung. Esenţială este evitarea blocajelor generate de către întârzierea plăţilor de către buget" a spus guvernatorul BNR.

Principala problemă cu care se confruntă autorităţile este reducerea cheltuielilor salariale. Mai multe instituţii bugetare au suspendat plata unor sporuri sau prime. Reducerea nu este însă suficientă, în contextul scăderii economice care va duce la încasări mai mici la buget. O altă cale de reducere a cheltuielilor salariale luată în calcul este concedierea unor angajaţi din aparatul de stat. O primă astfel de măsură anunţată recent de premierul Emil Boc este legată de desfiinţarea a peste 9 mii de posturi din agenţiile guvernamentale.