Banii din Fondul de urgenţă "nu sunt folosiţi pentru urgenţe"

Peste două treimi din banii care constituie Fondul de rezervă ajung în mod tradiţional, în România, la apropiaţii puterii din teritoriu - spune analistul Răzvan Orăşanu, de la Societatea Academică din România.

El spune că este vorba despre relaţia dintre autoritatea centrală şi cea locală.

Specialist în bună guvernare, Răzvan Orăşanu explică la Radio România Actualităţi că fondurile care ar putea fi alocate astăzi din sume economisite - spune ministrul dezvoltării - ar fi de fapt doar investiţii programate, dar nerealizate.

Răzvan Orăşanu: Suntem în decembrie şi ideea este că, dacă nu se realocă aceşti bani foarte rapid, ei nu folosesc în niciun fel guvernului, pentru că la anul trebuie să ne înscriem într-un deficit bugetar care este mic, şi vă daţi seama că până se publică hotărârile de guvern în "Monitorul Oficial", până se alocă efectiv sumele, ele vor ajunge în visteria autorităţilor locale, undeva pe 15-20 decembrie - deci taman în jurul pomului de Crăciun -, se vor mai plăti nişte datorii la nişte firme prietene de pe acolo, de pe plan local.

Reporter: Sergiu Şteţ - Suma de 60 de milioane de euro nu este o sumă neapărat foarte mare la nivelul ţării. De unde vin aceşti bani? Pentru că la începutul anului, când construieşti bugetul de stat, dai nişte bani fiecărui minister şi, eventual, probabil că ţii şi la Fondul de urgenţă, însă nici Fondul de urgenţă nu este un sac fără fund.

Răzvan Orăşanu: Abilitatea noastră, capacitatea noastră de a prognoza corect cheltuielile bugetare este una admirabilă, dar lipseşte cu desăvârşire şi o diferenţă mică de la un program, o diferenţă mare de la al doilea şi tot aşa. Dacă este să le aduni pe toate, constaţi că ai sume de ordinul zecilor de milioane de euro.

Reporter: Şi să spunem că s-ar întampla într-adevăr, nu ştiu, peste două săptămâni un mare cutremur. De unde s-ar scoate bani, dacă banii din Fondul de rezervă, din fondul de urgenţă, se duc spre administraţie?

Răzvan Orăşanu: Eu nu pot să vă spun decât că atunci când au fost inundaţiile din 2005, de pildă, s-a majorat deficitul bugetar, pentru că mereu banii din Fondul de urgenţă nu sunt folosiţi pentru urgenţe, sunt folosiţi discreţionar, clientelar, şi în general cine strigă mai tare primeşte mai mult.

Reporter: Este uşor să zici acest lucru. Se poate şi demonstra: faptul că se alocă unei primării controlate de partidul de guvernământ nu înseamnă că oamenii de acolo nu au într-adevăr nevoie de căldură sau de deszăpezirea străzilor.

Răzvan Orăşanu: Noi am făcut împărţeala pe partide politice la data la care acest fond de rezervă este cheltuit şi, indiferent de guvernare, nu vi se pare cumva că este o coincidenţă că mai mult de 60-70% dintre aceste cheltuieli este nevoie de ele taman în primăriile care au culoarea politică potrivită?