Băncile centrale acumulează tot mai mult aur. "Este cea mai mare goană după aur, din 1967 pînă acum"

Băncile centrale, care gestionează rezerve valutare de mii de miliarde de dolari, acumulează tot mai mult aur, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice, dar şi al inflaţiei ridicate.

Tendinţa, care a început în 2022, se menţine şi în acest an. Este cea mai mare goană după aur, din 1967 pînă acum, potrivit presei financiare internaţionale, iar băncile centrale nu sunt singurele, mulţi alţi investitori s-au îndreptat spre acest activ de refugiu în perioade tulburi.

China, de exemplu, a raportat o creștere cu 25 de tone în februarie, iar Turcia cu 22 de tone, fiind vorba de a 11-a lună consecutivă de achiziții nete de aur la nivel global pentru băncile centrale.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% anul trecut, comparativ cu 2021, până la 1.136 de tone. Ele nu sunt însă singurele care cumpără aur, mulți alți investitori apelând la acest activ considerat de refugiu.

Analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România: Astfel că sunt două situații. Una este războiul din Ucraina și faptul că acest război generează o stare de incertitudine pe piețele globale. Și aurul este un activ de refugiu. Doi: inflația. Aurul este un activ care protejează într-o anumită măsură față de inflație. De aici cererea mai mare pentru aur în vederea investițiilor. Acestea două sunt motivaţiile, inclusiv pentru băncile centrale, pentru a acumula aur.

Pe fondul cererii crescute şi prețul aurului s-a majorat, ajungând în apropierea maximelor istorice. În 2023, creșterea a fost până acum cu aproape 9% depășind recent nivelul de 2.000 dolari pe uncie.

Adrian Codirlașu atrage însă atenția că de la acest nivel este posibil să asistăm la scăderi, în special din cauza faptului că dobânzile rămân încă ridicate la nivel global