Autorităţile iau măsuri pentru absorbţia fondurilor europene

Guvernul trimite vineri Comisiei Europene o serie de informări despre măsurile luate de fiecare minister pentru rezolvarea problemelor legate de absorbţia fondurilor europene.

Reprezentanţii de la Bruxelles vor veni la Bucureşti luna viitoare, să verifice modul în care guvernul a implementat măsurile asumate, apoi vor întocmi un raport de rezultatul căruia depinde deblocarea fondurilor.

Premierul Victor Ponta a explicat că pentru reluarea plăţilor de la Comisie, România are două lucruri de făcut: să reorganizeze felul în care sunt administrate programele cu bani europeni şi să accepte o serie de corecţii financiare.

În primul caz, avem la dispoziţie două luni să demonstrăm că sistemul a fost curăţat de erori şi fraude, iar Autoritatea Română de Audit să trimită un raport pozitiv la Comisia Europeană.

Dacă rezultatul mulţumeşte Comisia, atunci se reiau plăţile, dacă nu, suspendarea poate fi prelungită.

Corecţii financiare "necesare"

În al doilea rând, România trebuie să accepte corecţiile financiare propuse de Comisia Europeană, care sunt de la 10 până la 25% din plăţi, pentru programele de transport regional, competitivitate şi mediu.

Bucureştiul poate negocia pentru ca procentele să fie cât mai mici, însă important este că dacă nu acceptă deloc ajustarea sumelor pentru programele cu probleme, se pierd toţi banii.

"Dacă însă suntem de acord, atunci banii respectivi pot fi refolosiţi", a explicat ministrul afacerilor europene, Leonard Orban.

"Suma nu se pierde, ea poate să fie utilizată pentru alte proiecte care să fie finanţate cu fonduri europene. Pe de altă parte, suma este retrasă din proiectele care au probleme. Există deja un număr important de proiecte mature, care nu au fost finanţate pentru că pur şi simplu nu existau sumele disponibile", a spus Leonard Orban.

Şi premierul Victor Ponta a explicat că, de exemplu, pentru un alt program deja suspendat, cel de dezvoltare a resurselor umane, Comisia a propus o reducere de 175 de milioane de euro, însă dacă România acceptă repede ajustarea, poate încasa până la sfârşitul anului 200 de milioane de euro pentru acest program.

Oricum, deocamdată, cu excepţia beneficiarilor de proiecte la care au fost detectate fraude, restul beneficiarilor cu proiecte incluse în programele suspendate total sau parţial, nu au în principiu de ce să se teamă că rămân fără bani, asta pentru că ei îşi iau banii direct de la statul român, care apoi trebuie să ia sumele respective de la Comisia Europeană, aşadar practic suspendate sunt plăţile către stat.

Şedinţa guvernului în care trebuia să fie aprobată rectificarea bugetară a fost amânată de vineri pentru sâmbătă.

Va fi a doua rectificare din acest an. Miniştrii care gestionează programele presuspendate de către Comisia Europeană au sarcina ca până atunci să identifice din propriul buget şi resurse prin care să acopere cheltuielile aferente acestor sectoare.