"Atitudine imorală a liderilor UE" în raport cu Grecia

În raportul din martie asupra economiei mondiale, fondatorul şi economistul şef al institutului "High Frequency Economics", Carl Weinberg, afirmă că liderii Uniunii Europene au întârziat deliberat restructurarea datoriilor Greciei, în detrimentul economiei acesteia, pentru a oferi timp băncilor să pregătească impactul pe care îl va restructurarea datoriilor.

"De ce nu s-a aprobat restructurarea datoriilor Greciei în urmă cu doi ani, înainte ca economia să scadă cu 15 procente, înainte de a fi necesar să se impună o tîiere a debitorilor privaţi, destabilizînd guvernarea şi economia, impunând clauze retroactive ilegale şi declanşarea de credite falimentare" se întreabă Carl Weinberg în raport.

Răspunsul este că "ar fi creat inconveniente băncilor", spune economistul şef al institutului "High Frequency Economics", Carl Weinberg.

El adaugă că liderii UE au forţat Grecia să ia măsuri dure de austeritate pentru ca băncile să aibă timp să facă faţă datoriilor.

"Politicienii au preferat să pună câteva milioane de cetăţeni greci în faţa măsurilor de austeritate pentru a lăsa timp băncilor să fie pregătite. S-ar putea să vedem că nu doar bancherii au intrat în era decăderii morale, dar şi guvernele care ar trebui să reglementeze băncile" se mai arată în raportul asupra economiei.

Carl Weinberg a declarat pentru CNBC.com că dacă ar fi fost făcută mai devreme şi bine condusă, restructurarea Greciei nu ar fi destabilizat economia şi guvernarea.

Carl Weinberg a mai evidenţiat că restructurarea datoriei Mexicului şi a Braziliei în anii 80 au fost "poveşti de succes" care s-au făcut în mod corect şi promt, fără a produce sclavi pe considerente politice".

În raport, Carl Weinberg mai spune că Grecia are mai mare nevoie de investiţii pentru a combate problemele economice, decât de o restructurare "deşteaptă".

Înainte de a fonda "High Frequency Economics," în 1988, Carl Weinberg a fost senior economist la "Internaţional Shearson Lehman Brothers", care a fost implicat în proiecte de consultanţă în ţările G-7, Africa şi America Latină.

Din 1982 până în 1984, el a lucrat la restructurarea creditelor bancare pentru debitorii suverani din zona latino-americană.

Consiliul de Administraţie al FMI a aprobat săptămâna trecută unui nou program de asistenţă financiară destinat Greciei, ce presupune un împrumut de 28 de miliarde de dolari acordat pe o perioadă de patru ani.

Potrivit AFP, Grecia ar putea ieşi din criză în 2013, însă creşterea PIB-ului va fi nulă în anul respectiv, conform unor noi previziuni lansate joi de FMI.

Fondul Monetar Internaţional estimează că PIB-ul Greciei va scădea cu 4,8% în 2012, după ce a scăzut cu 6,9% anul trecut.

În luna decembrie FMI estimase o creştere de 0,3% a PIB-ului elen pentru anul 2013, însă a revenit asupra estimării, anunţând o creştere nulă pentru anul viitor.

Evoluţia crizei din Grecia
2001	Grecia adoptă moneda euro
2009	aprilie - Grecia este avertizată de UE pentru deficitul bugetar mare octombrie - partidul socialist al lui Giorgios Papandreu câştigă alegerile decembrie - Grecia admite că datoriile sale au ajuns la 300 miliarde de euro - cea mai mare din istoria modernă
2010	ianuarie - deficitul bugetar pe anul 2009 este revizuit în creştere la 12,7% de la 3,7% de patru ori mai mare decât maxima admisă în UE aprilie - zona euro şi FMI sunt de acord cu acordarea unui împrumut de siguranţă de 22 miliarde de euro aprilie - UE anunţă că deficitul Greciei este mai mare decât se credea, după revizuirea conturilor sale - 13,6% din PIB, nu 12,7%. 2 mai - membrii zonei euro şi FMI acordă un pachet de salvare de 110 miliarde de euro pentru a salva Grecia
2011	iulie - ţările din zona euro acordă un nou împrumut, acum de 109 miliarde de euro 21 octombrie - miniştrii de finanţe din zona euro aprobă următoarea tranşă de imprumut în valoare de 8 miliarde de euro Datoria totală a Greciei este de aproximativ 340 de miliarde de euro
2012	februarie - miniştrii de finanţe din zona euro au confirmat un nou plan de ajutorare de 130 de miliarde de euro până în 2014 şi o ştergere a datoriei de către creditorii privaţi în valoare de 53,5%.