Arta, investiţie bună pe timp de criză?

Când preţurile terenurilor sau ale locuinţelor scad, când băncile dau faliment, atunci când scad pensiile sau nu se mai plătesc, cînd bursele se prăbuşesc, sunt unii care cred că arta poate fi cea mai bună investiţie.

Iubitorii de artă spun că creşte cantitatea de aur şi diamante scoase din pământ, petrolul este scump şi dificil de păstrat pe termen lung, iar singurul lucru a cărui valoare creşte este arta.

Iar numărul operelor de artă clasice scade prin distrugeri sau furturi.

Vânzările de artă contemporană scad la nivel mondial, afectate de criza financiară

Marile casele de licitaţie internaţionale au înregistrat scăderi ale vânzărilor de artă contemporană cu 75%.

Cele mai mari case de licitaţie Sotheby's şi Christie's, au înregistrat vânzări mai reduse în ultimul an, dupa ce acestea nu au mai oferit garanţii de preţ vânzătorilor.

Sotheby's si Christie's au înregistrat vânzări de 482,3 milioane dolari la obiectele de artă foarte scumpe, potrivit unor calcule Bloomberg.

În 2008, acelaşi grup a înregistrat vânzări de 1,97 miliarde dolari, comparativ cu 2,4 miliarde dolari în 2007 şi 1,1 miliarde dolari în 2006.

Cumparătorii americani sunt în continuare motorul pieţei, dar noile forţe vin din China şi Rusia.

România doboară recorduri de preţ

Până în urmă cu doi ani, cel mai bine vândut pictor român vândut în ţară era Nicolae Grigorescu cu preţuri de zeci de mii de euro.

În ultimii ani însă, locul lui a fost luat de alţi pictori celebri.

Anul trecut o casă de licitaţii bucureştene a reuşit să "spargă" pragul de 100.000 de euro cu 3 picturi:

Camil Ressu, „Aise”, 160.000 de euro, Marcel Iancu cu „Port”, la 130.000 de euro, Nicolae Tonitza, „Fata in roz”, vândut cu 120.000 de euro, iar un tablou de Ion Ţuculescu, „Paunii privirilor” a fost achiziţionat cu 80.000 de euro.

Şi pe plan mondial lucrurile nu stau rău pentru artiştii români.

La începutul acestui an Cristie's a reuşit să vândă o sculptură din lemn a lui Brâncuşi cu suma record de 29,2 milioane de euro.

Sculptura "Madame L.R.", semnată Constantin Brancusi, a fost vândută la o licitaţie organizată de Christie's.

Cumpărătorul a licitat prin telefon, stabilind un nou record pentru o operă semnată de sculptorul român.

Pretul maxim obţinut anterior fusese de 27,45 milioane de dolari.

Sculptura "Madame L.R." a fost realizată de Brâncuşi între anii 1914 şi 1917.

Invitaţie pentru investitori

Casele de licitaţie din România încearcă să atragă cât mai mulţi iubitori de artă dar şi investitori cu bun gust şi care vor să plaseze capital pe un teren sigur.

Casa de licitaţie Artmark a lansat un catalog al cotaţiilor istorice şi actuale ale artiştilor tranzacţionati în piaţa de artă şi un catalog al randamentelor anuale ale artiştilor români.

Conform indicelul Artmark, calculat de specialiştii casei de licitaţii, randamentul anual mediu al pieţei româneşti de artă în ultimii 15 ani a fost de 27,04%.

Aceasta înseamnă că randamentul operelor de artă este mai mare decât cel anual mediu al investiţiei în aur, terenuri ori valori mobiliare româneşti.

Tot specialiştii Artmark au calculat şi indicele de creştere al investiţiilor în artă pentru ultimii doi ani.

Randamentul mediu in 2008, faţă de 2007 a fost calculat la nivelul de 37.38%, iar randament mediu pentru primele 9 luni din 2009 faţă de 2008 a urcat cu 39.92%, aşadar o creştere anuală a randamentului, in perioada de criză financiară, cu 6,8%.

Şi alte case de licitaţii au în vedere astfel de produse pentru a-i atrage pe posibilii investitor, ne spune Luminiţa Ghilduş, preşedintele GoldArt, care va lansa anul acesta un astfel de produs financiar pentru piaţa de artă.

Piaţă imprevizibilă, cu posibilităţi de creştere

Luminiţa Gilduş spune că acest an a fost dificil, dar piaţa s-a stabilizat şi prin munca susţinută a celor care organizează licitaţii de artă.

La sfârşitul lunii septembrie casa de liciţatie a înregistrat un frumos succes, cu un tablou de Nicolae Tonitza, care s-a adjudecat la pretul de 165.000 de lei, licitaţia pornind de la suma de 100.000 lei.

Tot anul trecut, un tablou semnat de Theodor Pallady, a fost vândut cu suma de 232.000 de lei, de altfel cel mai scumpă achiziţie de la GoldArt, spune Luminiţa Ghilduş.

În prag de Crăciun, pe 19 decembrie, casa de licitaţie Alis a vândut un Tonitza, "Micuţa tătăroaică" cu peste 91.500 euro.

În noiembrie aceeaşi casă de licitaţii vindea un alt Tonitza, "Spaniolă", ulei pe carton, cu 87.000 de euro.

În topul vânzărilor de pictură oferit de casa de licitaţii Monavissa, tot Tonitza se află în frunte cu "Studiu pentru portret" care s-a vîndut cu peste 320.000 de lei, urmat de Grigorescu, "Flori de nalbă" adjudecat la 188.000 de lei.

Vânzători şi cumpărători

Moştenitorii neiubitori de artă şi care au nevoie de bani, sunt principalele persoane care vor să vândă opere de artă, afirmă Luminiţa Ghilduş.

"Sunt mulţi moştenitori care nu apreciază strădania depusă de cei pe care i-au moştenit, sau pur şi simplu au nevoie de bani" spune Luminiţa Ghilduş.

Printre cei care vin să vândă sunt şi colecţionari vechi care vor să-şi împrospăteze colecţia.

Vând unele tablouri pentru a cumpăra altele, dar sunt şi investitori autentici care au nevoie urgentă de bani.

"Acum e greu de vândut un teren sau o casă, o maşină o vinzi în pierdere, iar o operă de artă, achiziţionată cu ceva timp în urmă se vinde repede şi aduce şi profit" ne-a spus Luminiţa Ghilduş.

Cumparătorii aparţin tuturor mediilor sociale: avocaţi, profesori, doctori, oameni de afaceri, bancheri, colecţionari străini, negustori, în general iubitori de artă şi investitori.

Cei mai mulţi dintre cumpărători investesc în artă, dar o şi iubesc.

Unii dintre care cumpără au colecţii de artă de mult timp, după 1990 au făcut şi bani, iar o parte din venituri le investesc în opere de artă.

"Aceştia sunt cei care consideră achiziţia de artă o investiţia plăcută" spune Luminiţa Ghilduş.

Pentru cei care nu ştiu ce să cumpere, Casa de licitaţii GoldArt are specialişti care să-i îndrume pe noi investitori, dar orice recomandare dată este subiectivă.

"E greu să recomanzi unui om cu bani să cumpere o pictură pe care nu o apreciază, nu o iubeşte" spune Luminiţa Ghilduş.

Oferte bogate, pentru toate buzunarele

Nu numai pictură scot la licitaţie galeriile bucureştene.

Chiar dacă pe primul loc se află tot pictura, cu lucrări de Petraşcu, Ciucurencu, Dărăscu, Ţuculescu, Ressu sunt scoase acum pentru sume ce încep de la 70.000 de lei şi ajung la 40.000 de euro, casele de licitaţie scot la vânzare şi alte obiecte mai mult sau mai puţin de artă.

Două albume ale lui Nicolae Iorga scoase în 1923 cu ocazia încoronării de la Alba Iulia "Regina Maria" şi "Regele Ferdinand au un preţ de pornire al licitaţiei de 700 de lei.

Un ceas de mână automat - Monovox model din anii 1960 cu capac din oţel inoxidabil, cadran cu secundar central şi fereastrã pentru datare, semnat Jaeger Le Coultre/ Swiss Made cu logo-ul fimei se vinde cu 6.500 de lei.

Doi cercei şi un inel din aur cu diamante, de provenienţă probabil rusă, manufacturate în secolul 19, sunt scoase la vânzare cu peste 75.000 de lei.