Al treilea pachet financiar pentru Grecia devine o certitudine

Ceea ce era un subiect tabu, în special din perspectiva campaniei electorale pentru alegerile legislative din 22 ale lunii acesteia din Germania, devine tot mai mult o certitudine: un al treilea mare pachet financiar în sprijinul Greciei.

Chiar şeful Eurogroup-ului, adică al zonei formate din statele care au ca monedă euro, a admis joi că va fi nevoie de asistenţa pentru Atena.

Problema unui nou ajutor financiar pentru Grecia, sugerat în repetate rânduri chiar de Fondul Monetar Internaţional, a fost un cartof atât de fierbinte, încât în Germania mult timp nimeni nu a avut curajul să se atingă de el, cu atât mai mult cu cât era un subiect potenţial dăunător în campania electorală pentru alegerile de peste două săptămâni.

Deşi cancelarul Angela Merkel a evitat de fiecare dată să spun clar Da sau Nu unui ajutor, ministrul ei de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avut un acces de sinceritate al o întâlnire electorală.

Va mai trebui să existe un program pentru Grecia, a admis ministrul, cu această ocazie. Nu mai târziu de joi, a mai venit o confirmare.

De data aceasta, de la omologul lui Wolfgang Schaeuble, de la Haga. Ministrul olandez al finanţelor, Jeroen Dijsselbloem, care este concomitent şi şeful Eurogroup-ului, a participat joi, la Parlamentul European, la o discuţie în cadrul Comitetului parlamentar pentru probleme economice şi financiare. Mesajul său către eurodeputaţi a fost cât se poate de limpede.

"Este clar că în ciuda progreselor recente, problemele Greciei nu vor fi rezolvate pe deplin, repet, pe deplin, până în 2014", spune Jeroen Dijsselbloem.

El a adăugat că necesitatea unui nou ajutor peste programul existent este o opţiune realistă şi că Eurogroup-ul şi va respecta angajamentele de ajutor pentru Grecia, dacă şi această ţară va îndeplini condiţiile convenite.

Ajutor de patru miliarde pentru 2014

Atât cuantumul, cât şi structura ajutorului sunt însă marile necunoscute.

În ceea ce priveşte necesarul de finanţare, acesta este estimat de Fondul Monetar Internaţional la zece miliarde de euro pentru perioada 2014-2015, iar Comisia Europeană vorbeşte de un necesar de aproape patru miliarde pentru 2014.

În privinţa structurii, Olli Rehn, comisarul european pentru probleme economice, a menţionat că există şi alte metode de a veni în sprijinul Greciei, în afară de acordarea de asistenţă financiară directă.

Una dintre aceste metode ar putea fi, de exemplu, pur şi simplu reeşalonarea unor datorii sau, după cum amintea şi ministrul german de finanţe, reducerea dobânzilor la împrumuturile existente în prezent.

O a treia cale ar fi ca o parte din pachetul de asistenţă să provină direct de la bugetul Uniunii Europene sub forma unor transferuri reale, fiindcă dacă Grecia ar mai accesa împrumuturi, ele s-ar adăuga la nivelurile deja împovărătoare ale datoriei publice.

În orice caz, atât Atena, cât şi celelalte părţi implicate, vor afla mai mult după viitoarea vizită de evaluare a troicii, formată din FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.