Ascultă Radio România Actualitaţi Live

"Acum putem să vorbim de o multitudine de crize, criza gazelor naturale, am avut sau avem o criză a energiei electrice, avem chiar o criză alimentară"

Apel matinal - invitat: Dumitru Chisăliţă, preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă.

"Acum putem să vorbim de o multitudine de crize, criza gazelor naturale, am avut sau avem o criză a energiei electrice, avem chiar o criză alimentară"
Foto: Transgaz

Articol de Florin Lepădatu, 08 Decembrie 2022, 08:50

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cârnu - Din 5 decembrie, ca parte a campaniei de sancțiuni ale Comunității Europene asupra Rusiei, cei din Uniunea Europeană trebuie să cumpere petrol și gaze naturale la un preț plafonat, pentru a proteja economiile lor de creșteri-șoc ale prețurilor. Aceasta e în teorie, pentru că un produs care are cerere mare impune și prețuri mai mari. În plus, se adaugă și lipsa unui oferte diversificate, întrucât petrolul și gazele naturale nu sunt la îndemâna oricui. Discutăm pe această temă alături de invitatul de astăzi al 'Apelului matinal', Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă. Bună dimineața.
Dumitru Chisăliță: Bună dimineața și bine v-am găsit.
Realizator: Domnule președinte, de ce credeți că perturbarea, turbulențele de pe piața energiei de astăzi sunt diferite față de precedentele, să spunem.
Dumitru Chisăliță: Acum este evident că sunt diferite, pentru că au, în primul și în primul rând, o altă abordare, mă rog, o altă motivație pentru care ele au apărut. Dacă celelalte trei mari crize ale petrolului, așa cum le cuprinde istoria, respectiv cea din '73, '79 și 1990 au avut la bază aspecte în special din zona Orientului Mijlociu, acolo unde fie conflicte inter-regionale, fie conflicte în care la nivel național a fost o implicație așa cum a fost război din Kuweit, ne-au determinat micșorarea puternică a cantității de petrol de pe piață. În momentul de față discutăm de un embargo care a fost pus ca urmare a unui război în Europa. Sunt multe elemente care diferențiază această criză față de cea de atunci. În primul și în primul rând că dacă atunci am putut să vorbim doar de o criză a petrolului, acuma putem să vorbim de o multitudine de crize, criza gazelor naturale, am avut sau avem o criză a energiei electrice, avem chiar o criză alimentară, prin faptul că Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproape o treime din ceea ce înseamnă exportul mondial de grâu. Deci, practic discutăm de o multitudine de elemente care, după cum am văzut deja, schimbă harta mondială a fluxurilor de energie și, în același timp, impune noi puncte de putere, noi centre de comerț, noi centre de export, fie că vorbim de gaze, fie că vorbim de țiței, fie că vorbim chiar de alte produse energetice sau non-energetice.
Realizator: La ce să ne așteptăm? Cât de prelungită va fi această criză? Nu știu, săptămâni, luni, ani.
Dumitru Chisăliţă: Acum, în primul şi în primul rând, trebuie să spunem că majoritatea analiștilor se așteptau ca 5 decembrie să fie un punct de cotitură și acel punct de cotitură să vină la pachet cu potențiale creșteri de preț, cu potențiale penurii pe diverse piețe. Din fericire, pot să spun că aproape toată lumea s-a înșelat. Astăzi, de exemplu, vedem un preț al barilului de petrol la 77 de dolari barilul, adică mult sub ceea ce era săptămâna trecută. Practic, dacă ne-am duce înapoi cu un an de zile, un preț atât de mic a fost doar în 31 decembrie 2021, mă rog, dacă vorbim de un an de zile, adică discutăm de o situație care, repet, cumva nu a fost chiar așteptată, dar este o situaţie, totuși, pozitivă. Este adevărat că sunt diverse speculații pentru care această situație se găsește în momentul de față și se vorbește în special de recesiunea care cumva este așteptată de toată lumea și în special de Statele Unite ale Americii și de aici apare o evidentă îngrijorare a celor care vând, în momentul de față, petrol și produse petroliere şi este elementul care, practic, este luat în considerare, urmare a acestei scăderi, majorarea prețului. Să nu uităm, totuși, în patru zile a scăzut cu 11%, o situație care, repet, cel puțin în ultimele luni, nu s-a mai întâmplat. În ceea ce privește modul cum vor evolua lucrurile în viitor, din păcate, așa cum spuneam, foarte multe din prognozele analiștilor nu s-au adeverit. Asta înseamnă că, până la urmă, ne putem aștepta la multe lucruri care sunt destul de puțin posibile a le previziona astăzi. Ceea ce pot să spun, totuși, este că, chiar dacă 5 decembrie a însemnat embargoul care a fost pus de Europa, sunt încă o serie de țări care beneficiază de petrol rusesc. Este vorba de Ungaria, de Croația, de Slovacia și de Bulgaria. De asemenea, există posibilitatea ca până în 15 ianuarie încă să se aducă diverse capacităţi de țiței din Rusia, adică există această, să spunem, semi-derogare. De asemenea, până 5 februarie există posibilitatea să se importe în continuare produse semi-fabricate: motorină și benzină. Practic, toate aceste lucruri fac ca, de fapt, în 5 decembrie să fie doar începtul perioadei, să spunem, critice şi probabil că ne vom uita cu atenție la ce se va întâmpla după 5 februarie.
Realizator: Da, România, scriau cei de la Ziarul Financiar, a importat în acest an, până când a venit ultima decizie, cea din 5 decembrie, petrol rusesc de aproximativ un miliard de euro. Cum ne vom descurca de acum încolo și după decizia țărilor membre OPEC+ de a scădea producția zilnică de petrol? Să nu uităm că și oferta de îngrășăminte chimice furnizate întregii lumi Rusia și Ucraina, mai ales Europei, a scăzut. De unde vom găsi resurse sau cum vom regăsi practic soluțiile?
Dumitru Chisăliţă: Să le luăm pe rând. În ceea ce privește ţiţeiul, conform declarațiilor, atât ale oficialilor din Guvernul României, cât și ale companiilor care se ocupă, să spunem, cel puțin a două dintre companiile care se ocupă de importuri și de prelucrarea țițeiului, am primit asigurări că s-au găsit surse alternative pentru țițeiul care venea din Rusia. Asta înseamnă că, cumva, n-ar trebui să fim afectați de cerere. Din fericire, noi oricum ne găseam într-o situație privilegiată datorită lui că suntem încă o țară care produce ţiţei, suntem o țară care aveam importuri de ţiţei, dar totuși relativ puține, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, din Federația Rusă, adică aduceam oricum țiței din alte țări, pe alte rute. Deci, cumva noi de la început ne-am găsit într-o poziție mult mai favorabilă decât alte țări din Uniunea Europeană. Și, dacă mergem pe declarațiile oficiale, atât ale oficialilor din guvern, cât și ale companiilor nu ar trebui să existe probleme în viitorul apropiat. În ceea ce privește aspectele legate de industria alimentară sau, dacă vreți, de industria îngrășământului pentru industria alimentară, da, aici este o îngrijorare pe care trebuie să o admitem. Să nu uităm că fabricile românești și-au oprit în activitatea. Asta înseamnă că, probabil, vom fi dependenți de o cantitate mare de importuri de produse chimice pentru agricultură. Or, limitându-se aceste produse care veneau din spațiul ucraineano-rus, în primul rând, prețurile pentru aceste substanțe vor fi unele ridicate. După aceea, probabil bătaia pentru a obține aceste substanțe va fi de asemenea ridicată. Este un element care cred că ar trebui să ne dea de gândit pentru primăvara lui 2023.
Realizator: La nivelul discursului politic în România se tot vorbește de ceva vreme despre independența energetică a României. Știm bine care sunt problemele: producția din cărbune, ne raportăm și la centralele nucleare și la cele eoliene. Sunt soluții? Pare un țel pe care îl putem realiza?

Dumitru Chisăliţă: Acum, dacă vorbim de independenţă energetică şi ne gândim la toate resursele de energie primară, părerea mea că acest obiectiv este unul care este greu de atins şi cel puţin ar necesita foarte mult timp. Dacă ne gândim la independenţă energetică pe diverse fome de energie primară, să spunem gazele naturale, aici există o abordare realistă în momentul în care gazele din Marea Neagră ar ajunge într-adevăr în România, pe piaţa din România, atunci am putea să vorbim, cel puţin pentru un interval de câţiva ani, de o independenţă energetică, dar asta doar pe gazele naturale. Să nu uităm că noi, pe lângă gaze naturale, importăm totuşi destul de mult ţiţei, cam 70% din necesarul de ţiţei şi produse petroliere le importăm; importăm carbune, importăm energie electrică. Deci când vorbim de independenţă energetică şi ne referim, încă o dată, la toată balanţa de energie primară, este un deziderat care este destul de greu de atins şi într-un timp îndelungat.

Realizator: Ştiu că în această dimineaţă organizaţi o dezbatere: 'Energia fotovoltaică, parte din mixul de energie curată al României'. Ştim ce avânt a luat industria auto la nivelul automobilelor electrice. Sunt totuşi sceptici, mulţi, printre noi. Cum aţi combate practic această idee?

Dumitru Chisăliţă: În primul şi în primul rând cred că nu este bine să punem toate, hai să zicem, să ne concentrăm către o singură formă de energie. Cred că nu există nici capabilitatea, nici posibilitatea financiară şi nici fezabilitatea ca să ne imaginăm că în viitor vom avea o singură formă de energie, indiferent care ar fi aceea. Cred că trebuie să înţelegem că viitorul este al unui mix de producţie şi al unui mix de consum, care nu trebuie neapărat să fie acelaşi la nivelul fiecărei ţări, fiecăror pieţe, iar această construcţie trebuie să ia în considerare câteva elemente foarte importante. Energia curată cred că trebuie să se găsească pe unul dintre locurile fruntaşe. A doua problemă este o problemă legată de acceptanţa socială şi o problemă legată de costurile, respectiv de puterea efectiv de cumpărare pentru aceste forme de energie. În acest context, cred că trebuie să ne uităm foarte atent la dezvoltarea următoarelor tipuri de capacităţi de producţie pentru energie electrică - că discutăm astăzi de energie electrică - energia fotovoltaică, energia eoliană, energia hidroenergetică, partea legată de hidrogen şi partea legată de energie nucleară, fără să neglijăm totuşi gazul natural, care reprezintă un combustibil, zic eu, suficient de curat ca să-l putem păstra în mixul nostru energetic. În ceea ce priveşte tranziţia pentru social mobility, aici sunt elemente care de asemenea trebuie să le abordăm într-o măsură realistă, pentru că, să ne imaginăm totuşi că în 30 de ani, să spunem, adică cu un orizont 2050, vom ajunge ca toate maşinile să fie maşini electrice. Din punctul meu de vedere este greu de crezut acest lucru din două puncte de vedere sau cel puţin din două puncte de vedere. O dată, problema legată de cantitatea enormă de energie electrică care ar trebui să o producem şi care la momentul de faţă nu este clar de unde am putea să o luăm. Şi a doua problemă este legată de tot ceea ce înseamnă infrastructură pentru a transporta această energie, pentru a crea staţii de încărcare pe energie electrică, pentru a putea ca într-adevăr energia electrică să ajungă în bateriile maşinilor. Şi atunci cred că şi social mobility, adică mobilitatea viitorului, trebuie să luăm în considerare, tot aşa, un mix de forme de energie pe care să le folosim şi un mix de mijloace auto care să fie folosite în viitor, astfel încât să atingem toţi dezideratele pe care, cred eu, că sunt importante şi pentru energie, o energie curată, cât mai puţin poluantă, o energie sau un transport care să aibă o acceptabilitate socială şi să aibă un cost suficient de suportabil pentru marea parte a populaţiei.

Realizator: Da, şi dacă s-ar putea, o energie cât mai ieftină pentru noi toţi. Mulţumim pentru că ne-aţi mai luminat un pic.

Dumitru Chisăliţă: Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022
Economie 07 Februarie 2023, 16:23

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022, în ritm anual, dar rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei.

Traficul pe aeroporturile din Europa aproape s-a dublat în 2022
Înmatriculările de autoturisme noi în România au fost mai mari cu aproape o treime în luna ianuarie
Economie 07 Februarie 2023, 09:18

Înmatriculările de autoturisme noi în România au fost mai mari cu aproape o treime în luna ianuarie

În schimb, românii cumpără tot mai puţine maşini second-hand: în ianuarie, au fost înmatriculate cu 4,5% mai puţine,...

Înmatriculările de autoturisme noi în România au fost mai mari cu aproape o treime în luna ianuarie
Moneda turcească a atins luni un nou minim istoric
Economie 06 Februarie 2023, 19:25

Moneda turcească a atins luni un nou minim istoric

Moneda turcească a atins luni un nou minim istoric iar acţiunile companiilor turceşti s-au prăbuşit, după ce un cutremur...

Moneda turcească a atins luni un nou minim istoric
„Nu putem avea o recesiune cu 500.000 de locuri de muncă și cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 50 de ani”
Economie 06 Februarie 2023, 17:05

„Nu putem avea o recesiune cu 500.000 de locuri de muncă și cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 50 de ani”

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat luni că SUA au şanse să evite o recesiune, în condiţiile scăderii...

„Nu putem avea o recesiune cu 500.000 de locuri de muncă și cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 50 de ani”
Memorandumul de Înţelegere pentru cooperare industrială între Romarm SA şi Hanhwa Aerospace a fost semnat luni
Economie 06 Februarie 2023, 15:37

Memorandumul de Înţelegere pentru cooperare industrială între Romarm SA şi Hanhwa Aerospace a fost semnat luni

Memorandumul de Înţelegere pentru cooperare industrială dintre Compania Naţională Romarm SA şi Hanhwa Aerospace a fost semnat...

Memorandumul de Înţelegere pentru cooperare industrială între Romarm SA şi Hanhwa Aerospace a fost semnat luni
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 7,15 % pe an
Economie 03 Februarie 2023, 12:19

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 7,15 % pe an

În ianuarie anul trecut, indicele ROBOR la 3 luni era de 3 %, pentru ca la începutul acestui an să depășească 7 %.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 7,15 % pe an
Programul "Rabla local" va începe luna viitoare
Economie 03 Februarie 2023, 10:07

Programul "Rabla local" va începe luna viitoare

Programul 'Rabla local', aşteptat de anul trecut de cei care au maşini vechi, dar nu au bani pentru una nouă, va începe luna...

Programul "Rabla local" va începe luna viitoare
Banca Centrală Europeană a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază
Economie 03 Februarie 2023, 09:57

Banca Centrală Europeană a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază

Membrii consiliului guvernatorilor BCE au încheiat şedinţa de joi cu sentimentul că vor fi cel puţin două noi majorări de...

Banca Centrală Europeană a decis, joi, să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază