10 miliarde de dolari, "pregătite pentru investiţii în Europa"

La Palatul Parlamentului, a început reuniunea şefilor de guvern din Europa Centrală şi de Est - China.

În discursurile din deschidere, premierii român şi chinez au salutat relaţiile dintre cele două părţi.

Şefii de guvern din Europa Centrală şi de Est au făcut, împreună cu premierul chinez, Li Keqiang, o analiză a modului în care au fost implementate propunerile de cooperare lansate în urmă cu un an la Varşovia, la prima reuniune la acest nivel.

S-au aflat astăzi, pe agenda discuţiilor proiecte din energie, agricultură, infrastructură, transporturi, IT şi turism, iar dezbaterile s-au axat pe mijloacele concrete de dinamizare a relaţiilor comerciale şi investiţionale între cele două zone.

Premierul Victor Ponta sublinia, în cadrul conferinţei comune de presă cu premierul chinez că toţi prim-miniştrii europeni au încercat să prezinte centrul şi estul Europei ca o economie cu potenţial important de dezvoltare.

S-a aprobat la Bucureşti, şi o declaraţie intitulată "Bucureşti - linii directoare", care prevede, între altele, continuarea organizării anuale a acestui tip de reuniune şi declararea lui 2014 ca an pentru promovarea investiţiilor şi afacerilor.

"Am agreat în urma discuţiei de astăzi linii de acţiune viitoare în baza unui document numit "Bucharest Guidelines" pentru consolidarea cooperării în domeniile de interes comun, cu accent pe promovarea investiţiilor, a cooperării economice şi comerciale, desemnarea anului 2014 ca an pentru promovarea investiţiilor şi afacerilor în relaţia Europa Centrală şi de Est - China, continuarea organizării actuale, atât a forumurilor economice, cât şi a reuniunilor la nivel de şefi de guverne, încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii în baza unei platforme de cooperare China - Europa Centrală şi de Est", a spus Victor Ponta.

România, "pilon important pentru relaţiile dintre China şi Europa"

Premierul chinez, Li Keqiang, a subliniat la rândul său că România este un pilon important pentru relaţiile dintre China şi Europa şi sublinia că este important să depunem eforturi comune, astfel încât să transformăm acest program în realităţi.

Premierul chinez a vorbit despre proiecte importante în domeniul infrastructurii convenite şi cu prim-miniştrii din Ungaria şi Serbia.

Este vorba de un proiect de cale ferată care ar urma să unească Ungaria şi Serbia şi despre multe alte proiecte comune pe care le vor concretiza împreună experţi din România şi China, constituiţi într-un grup comun de lucru care va lucra în continuare şi după finalizarea întâlnirii de la Bucureşti.

Premierul român mai sublinia că organizarea la Bucureşti a acestei întâlniri şi prezenţa celor 10 prim-miniştri din state membre ale Uniunii Europene, dialogul Europa Centrală şi de Est - China asigură complementaritate şi susţine consolidarea relaţiilor mai ample dintre Uniunea Europeană şi China.

Organizarea la Bucureşti este pentru România o oportunitate, atât pentru dezvoltarea relaţiilor politice şi economice cu China, dar şi în plan regional, după ce ieri, premierul a avut întâlniri bilaterale cu premierul chinez, dar şi cu omologii săi din Lituania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi Macedonia.

Seria discuţiilor bilaterale continuă astăzi la Palatul Victoria cu şefii guvernelor din Polonia, Slovacia, Cehia, Albania şi Slovenia.

Înainte de a veni la conferinţa de presă, cei doi prim-miniştri, Victor Ponta şi Li Keqiang, au vizitat o expoziţie de produse tradiţionale româneşti, dar şi una de tehnică feroviară în care sunt expuse machete ale unor trenuri de mare viteză fabricate în China.

Cooperare în domeniul transportului

În domeniul transporturilor, cooperarea dintre România şi China vizează un proiect pentru construcţia unei proţiuni de cale ferată rapidă pe baza tehnologiei chineze.

Reprezentanţi ai Companiei de Căi Ferate din China au călătorit prin România cu trenul şi după cum i-a spus directorul general al Departamentului Ştiinţă şi Tehnologie din cadrul Companiei de Căi Ferate din China Zhou Li redactorului Radio România Actualităţi, Ioana Tănase, ar exista potenţial ca viteza trenurilor de călători din România să crească.

"Am călătorit zilele trecute cu trenul, aproximativ 92 de kilometri. Impresia noastră e că viteza este bună pentru infrastructura actuală, însă credem că ar putea să crească.

"În China, trenurile de marfă merg cu 162 km/oră în timp ce în România cele de călători circulă cu 100 km/oră.

"Ar fi bine ca România să investească în infrastructură şi să fie construite linii de mare viteză pentru ca trenurile de călători să poată circula cu 200-250 km/oră", spune Zhou Li.

Implicare în modernizarea sistemului românesc de irigaţii

China a anunţat că doreşte o dublare a volumului comercial cu ţările central şi est-europene, dezvoltarea turismului şi import de produse agricole de calitate.

După cum relatează Iulian Olescu, perspectivele cooperării româno-chineze în domeniul agriculturii depăşesc exportul pe care l-ar putea face România.

Unul dintre proiectele importante în domeniul agricol care ar putea beneficia de finanţare din partea Republicii Populare Chineze este cel legat de modernizarea sistemului de irigaţii, element esenţial pentru producţia agricolă de la noi, în contextul în care agricultura României este încă puternic dependentă de vreme.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu spune că, în discuţiile bilaterale, partea chineză s-a arătat foarte interesată de implicarea într-un asemenea proiect.

"Posibilitatea construirii unui număr de lacuri de acumulare pe râurile interne, pentru a permite dezvoltarea unui sistem de irigaţie care să nu mai fie energofag, pentru că 80% din costul apei de irigat este reprezentat de consumul de energie electrică.

"România ar putea să construiască sute de lacuri pe râurile interioare, captează când e apă multă, primăvara şi toamna, vara /.../ şi, în acelaşi timp, să dai drumul la apă prin gravitaţie liberă, cu costuri minime, pentru a folosi la irigat.

"China s-a arătat foarte interesată într-un astfel de proiect şi chiar sunt dispuşi să vină cu fonduri şi care să fie rambursate în produse agroalimentare", spune Achim Irimescu.

Exportul de carne de porc spre China, reluat

În cursul zilei de ieri, s-au semnat acorduri prin care ţara noastră poate exporta din nou carne de porc spre China, secretarul de stat Achim Irimescu precizând că cererea anuală din partea partenerului asiatic se ridică la 3 milioane de porcine, la 3 milioane de ovine şi 500.000 de bovine.

El atrage, însă, atenţia că trebuie foarte atent negociate contractele de export către China, în aşa fel încât să fie profitabile pentru ambele părţi.

"Chinezii sunt foarte buni negociatori şi, de obicei, cumpără la preţuri foarte mici. Ca urmare, nu trebuie să exportăm orice şi oricum, trebuie din start să se negocieze nişte preţuri acoperitoare, pentru că, ulterior, e greu să mai schimbi preţul", spune Achim Irimescu.

Însă, partenerii chinezi vor să se implice în proiectele din domeniul agricol numai în măsura în care pot încheia acorduri cu Ministerul Agriculturii, nu direct cu producătorii - mai spune secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Doresc un parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi noi am studiat deja problema, ca să facem o bază de export către China, în care să ne implicăm şi noi, ca Minister al Agriculturii, numai pe o bază a unui parteneriat public privat s-ar putea face, să găsim un spaţiu pentru construcţia de depozite sau să găsim depozite deja construite, care încă nu sunt folosite.

"Şi, apoi, cu dezvoltarea fermelor de producţie, realizăm numărul de animale, sunt abatorizate, le ducem la depozite respective şi, de acolo, pe vapor, carcase congelate, carne congelată, durează 24 de zile până în China cu vaporul", spune Achim Irimescu.

El mai precizează că interesul Chinei pentru produsele agroalimentare româneşti ar putea facilita dezvoltarea producţiei autohtone şi obţinerea de preţuri mai bune pentru carnea exportată.

Oportunităţi de investiţii în Europa

În deschiderea Forumului economic şi comercial dintre Europa Centrală şi de Est şi China, premierul Chinei, Li Keqiang, a declarat că ţara sa are pregătită o linie de specială de credit de 10 miliarde de dolari pentru proiecte în Europa, în limitele regulamentelor europene şi s-a pronunţat pentru evitarea protecţionismului european în materie de comerţ.

Premierul Victor Ponta a afirmat că cei peste 30 de ani de dezvoltare neîntreruptă fac din China un partener economic important la nivel mondial. La sesiunea plenară a forumului, miniştrii europeni au prezentat avantajele economice şi de investiţii din ţările lor.

Potrivit redactorului Radio România Sergiu Şteţ, celor 300 de oameni de afaceri din China li s-au adăugat reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mediului de afaceri din cele 16 ţări central şi est-europene.

Practic, vorbitorii din fiecare ţară şi-au prezentat oferta, ceea ce consideră ei că ar atrage investiţiile din China.

Ministrul delegat pentru marile proiecte, Dan Şova, a anunţat că România a început procedurile pentru realizarea de investiţii majore în domenii-cheie, precum energia şi agricultura.

La capitolul energie au fost amintite, evident, reactoarele 3 şi 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă şi Hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşeşti.

Oficialul român a felicitat compania Huadian Investment, care a semnat un angajament de investiţie de un miliard de euro pentru realizarea unei termocentrale de 500 MWh la Rovinari.

Oportunităţi în România

Un alt domeniu cu investiţii prioritare ar putea fi agricultura - a declarat Dan Şova.

Guvernul vrea să relanseze proiectul canalului de irigaţii Siret-Bărăgan, care va fi cea mai importantă investiţie în agricultura din România din ultimii 20 de ani. Investiţia este estimată în acest caz este de 3,5 miliarde de euro şi proiectul este deja în studiu de fezabilitate - a declarat ministrul Dan Şova.

El a amintit că România a început procedurile pentru realizarea de parteneriate public-privat pentru trei sectoare de autostrăzi - Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura de sud a Bucureştiului.

Şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a prezenta avantajele competitive ale României pentru atragerea de investiţii.

Printre acestea: potenţialul important de creştere, polulaţia relativ tânără, liberalizarea totală a pieţei energiei în cursul anului viitor, deficit bugetar în scădere şi accesul la finanţarea proiectelor din fonduri europene.

Ministrul Liviu Voinea i-a îndemnat pe oamenii de afaceri să investească în titlurile de stat pe care guvernul le va emite.

În total, vom emite anul viitor tiluri de stat în euro în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, chiar până la 14 miliarde, cu scopul de a obţine dobânzi mai bune la termene mai lungi - a declarat Liviu Voinea.

El a anunţat şi cele trei scheme de ajutor de stat acordate investitorilor, cu obiectivul de a-i stimula să aducă tehnologii moderne în România şi să creeeze locuri de muncă.

Bugetul total al acestor trei scheme de ajutor este de 1,5 miliarde de euro.

Ajutoarele se acordă investitorilor în funcţie de suma investită şi de numărul de noi locuri de muncă înfiinţate.