Dumitru Chisăliță: Doar 2% dintre români sunt dispuși să-și schimbe furnizorul de energie

Emisiunea: ''Apel matinal'' - Realizator: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu.

Avem printre cele mai scumpe facturi la energie, cunoaștem cu toții acest amănunt, deși România nu se confruntă cu o criză de energie, ci cu una de încredere. Atât timp cât această problemă rămâne nerezolvată, milioane de oameni vor continua să plătească de bună voie cu 30, poate chiar 40% mai mult, la facturile de electricitate și gaze.

În realitate, susțin reprezentanții Asociației "Energia Inteligentă", România are o piață care ar putea funcționa la prețuri mult mai mici, dar care este menținută artificial scumpă prin tăcere, lipsă de informație și inerție.

Mai mult, chiar și în acest moment, consumatorii casnici ar putea să-și reducă facturile la energia electrică poate chiar cu 35%, după cum spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației "Energia Inteligentă" și invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineața!

Dumitru Chisăliță: Bună dimineața și bine v-am găsit!

Bună regăsire! Așadar, o întrebare, cred, lansată de orice matinal care ne ascultă: cum putem reduce costurile facturii la energie și să vorbim și de diferențele atât de mari de preț?

Dumitru Chisăliță: Da, sunt două aspecte, cum reducem prețul, cum reducem costurile. Costurile pot să fie reduse prin diverse măsuri de eficiență energetică și de cumpătare energetică, prețurile le putem reduce gândindu-ne și uitându-ne către oferte care au prețuri mai mici. În momentul de față, dacă privim pe comparatorul de prețuri al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniu Energiei, observăm că în ultimele luni au apărut prețuri mult mai mici decât prețurile pe care le avem noi acum în facturi. În medie, în România, facturile noastre au...

Da, s-a întâmplat ceva cu apelul telefonic, imediat vom reveni la discuția pe care o purtăm cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației "Energia Inteligentă". Atenție la detaliile legate de numele invitaților de la 8:30, pentru că întrebarea pentru concursul în care oferim ca premiu o bandă electrică de alergare este legată de acest detaliu. Am revenit, domnule Chisăliță, să continuăm ideea.

Dumitru Chisăliță: Da, spuneam că, în momentul de față, în medie, în România, se plătește 1,45 lei pe kWh cu TVA inclus, dar sunt români care plătesc chiar 1,5 și 1,6 lei pe kWh cu TVA inclus. În aceste condiții, dacă ne uităm la prețurile care există în momentul de față în comparatorul Autorității de Reglementare, care se găsește pe site-ul www.anre.ro, observăm că avem prețuri și sub un leu. Cea mai bună ofertă pe care o găsim în momentul de față este de 0,99 de lei pe kWh cu TVA inclus, adică reprezintă o reducere cu 35% față de prețul mediu facturat, iar în unele situații poate să ajungă chiar la 40% pentru unii clienți din anumite zone ale țării. Asta înseamnă că în momentul în care un consumator face un contract cu acest furnizor, care oferă energie electrică la acest preț, înseamnă că își reduce costurile cu energia electrică la o treime față de costurile pe care le are în momentul de față. Este, în același timp, o situație care poate să-i determine și pe alți furnizori să vină cu prețuri mai avantajoase. În momentul în care simt că pierd clienții, se reorientează și vin cu oferte mai bune, oferte în concordanță cu obținerea unui preț corect în piața de energie în momentul de față. Cu atât mai mult cu cât nu facem nimic, cu atât mai mult cu cât tăcerea domnește asupra activității din piața de energie electrică, cu atât probabil furnizorii, mulți furnizori, în tăcere, ne trimit diverse oferte, oferte care sunt acceptate tacit în 30 de zile, în conformitate cu legislația în vigoare, și ne trezim că suntem bun-platnici pentru energie electrică la prețuri foarte ridicate.

Dar totuși la schimbarea furnizorului există acea teamă, acea reticență. De ce se întâmplă asta și ce soluții ar putea fi aplicate?

Dumitru Chisăliță: Da, există o teamă foarte, foarte mare. O analiză sociologică care s-a derulat în România în cursul lunii octombrie arăta că doar 2% din români sunt dispuși să-și schimbe furnizorii, 27% refuză, indiferent de prețul sau oferta cu care ar veni un furnizor către ei, iar undeva la 67% sunt români care doar în condiții speciale, în care cineva ar veni și le-ar bate la ușă, ar accepta o ofertă pentru schimbarea prețului la energie electrică. Această situație este urmarea a ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani de zile. Noi am mai trecut printr-o liberalizare a pieței de energie în anul 2021, care, din păcate, a fost urmată de două elemente critice la nivelul încrederii consumatorilor. În primul rând, au existat furnizori care au venit cu anumite situații dezavantajoase sau chiar au forțat prin anumite clauze contractuale și au pus la zid consumatorii, determinându-i pe aceștia să plătească mai mult, și atunci există o teamă naturală, o teamă care s-a bazat pe acea experiență nefericită, și, în același timp, există și teama că instituțiile care ar trebui să protejeze piața și pe consumatori, în același timp, nu o fac. Sunt, cumva, înțeleși în accepțiunea populară cu acești furnizori și, ca atare, pe oameni nu are cine să îi protejeze. Toate aceste temeri, care, repet, au o bază reală a ceea ce s-a întâmplat în 2021, ar trebui să fie practic înlăturate, ar trebui să fie eliminate prin acțiuni concrete de creștere a încrederii, atât din partea statului, cât și din partea furnizorilor, care ar trebui să vină cu elemente concrete pentru a demasca acei furnizori, pentru că nu toți furnizorii sunt și au practici care, practic, pun la zid consumatorii, dar, într-adevăr, au existat astfel de situații. Și, atunci, demascându-i pe aceștia, într-adevăr, se poate recrea încrederea. Această recreere a încrederii este singurul mod de a scădea prețul energiei electrice, care, într-adevăr, în momentul de față este unul mare, este chiar cel mai mare dacă ne raportăm la datele lunii iulie 2025 din Europa, raportat la puterea de cumpărare.

Da, unul dintre ascultători - Mihai din Otopeni - ne-a scris un mesaj, a vrut să se transfere la un furnizor cu preț mai mic de energie electrică, dar acesta nu a vrut să îi preia și contractul de prosumator. Se poate întâmpla asta?

Dumitru Chisăliță: Există astfel de situații care pot să apară. Legea, în momentul de față, obligă furnizorul să preia absolut orice consumator de energie electrică. Dar, într-adevăr, pentru partea de prosumator nu există o astfel de obligație. Ea trebuie să fie practic verificată și trebuie să se încadreze în conformitate cu condițiile unui furnizor de a prelua astfel de furnizori. Deci pentru un consumator simplu obligația legală este să fie preluată, indiferent în ce condiții, chiar dacă are datorii, chiar dacă nu și-a plătit ultima factură; pentru situația prosumatorilor, este un element suplimentar care trebuie să se lege de oferta efectivă a anumitor furnizori.

Conform prognozei 2025-2029, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta față de 2025. Asta va duce și la avantaje reale pentru consumatori?

Dumitru Chisăliță: În momentul de față, noi avem o situație generată de o producție care aproape în fiecare oră din zilele, din ani, este sub consum. Această producție care este sub consum face ca cererea, fiind mai mare ca oferta, să determine prețuri mai mari. De asemenea, noi ne închidem în momentul de față pe importuri la vârf de consum de cele mai multe ori, importuri care, bineînțeles, nu se găsesc întotdeauna în cantități suficiente, sau, dacă se găsesc, se găsesc la prețuri foarte ridicate. Această construcție care, practic, face ca astăzi în România, dar și în alte țări din Europa, să fie prețuri ridicate poate să fie dată, poate să fie răsturnată în momentul în care avem o producție mai mare decât consumul, în care avem o ofertă mai mare ca și cererea, pentru că în acel moment practic furnizorii sunt obligați să lase din prețuri pentru a putea să își desfășoare în continuare activitatea, iar, bineînțeles, consumatorii vor profita de acel moment. Toate acestea trebuie, în schimb, derulate într-un cadru reglementativ corect, într-un cadru în care eventualele abuzuri să fie eliminate sau sancționate foarte dur, și, în același timp, cu concursul direct al statului din perspectivă fiscală. Pentru că o bună parte din ceea ce plătim noi - fie gaz, fie energie, fie benzină - înseamnă diverse taxe și diverse accize care merg la bugetul de stat. Or, lucrurile acesta trebuie să fie coordonate de așa natură încât, în primul și în primul rând, consumatorul să simtă acest lucru și să simtă că plătește prețul corect.

Dacă am calcula acum, dacă prețul energiei, al gazelor este unul mare, în mod normal câștigă și firma respectivă care îți livrează aceste servicii, dar și statul, prin taxele de care aminteați, e corect?

Dumitru Chisăliță: Absolut corect.

Probabil vă este cunoscut un motto, eu o să-l citesc acum pentru toți matinalii - mai multă echitate, mai puțină birocrație și electricitate mai ieftină - aparține guvernului austriac și, evident, cu toții suntem nedumeriți, România, fiind o țară producătoare de gaz, plătește mai mult sau plătim mai mult decât austriecii. Ce se întâmplă? Sau care e algoritmul?

Dumitru Chisăliță: Da, să știți că motto-ul nu este doar al Austriei, este un motto pe care îl regăsim în foarte multe țări.

Și în România?

Dumitru Chisăliță: Mai puțin în România. Dacă vreți, mai puțin în cinci țări din Uniunea Europeană. Un studiu pe care l-am făcut săptămâna trecută, și l-am dat publicității, la nivelul modului în care fiecare din țările Uniunii Europene își protejează consumatorii, consumatorii în general, consumatorii vulnerabili în special, există cinci țări care, din păcate și România, nu aplică, dacă vreți, acest motto decât la nivelul verbal, nu și în practica curentă. De ce avem prețurile atât de mari? Cauzele sunt, din punctul meu de vedere, foarte bine identificate, sunt diferite la gaz față de energie electrică. Aș puncta câteva dintre ele. Cine dorește poate să găsească analize detaliate pentru aceste cauze pentru care prețul la gaz și energie electrică este mare pe site-ul asociatiaenergiainteligenta.ro. Principala cauză, dacă vreți, din punctul meu de vedere, este problema legată de fiscalitate. Noi avem o fiscalitate ridicată, atât pentru gaz, energie, dar și combustibilul lichid, benzină, motorină. A doua cauză este o cauză care este generată de anumiți factori externi, în special pe partea de energie electrică. Energia electrică este cuplată cu mai multe piețe din zonă și după ce s-a întâmplat în Ucraina în 2022 s-a schimbat foarte mult raportul cerere - ofertă pe această zonă, și atunci noi suntem influențați de ceea ce se întâmplă în această zonă. Spre exemplu, până în 2022, în România și în alte țări venea foarte multă energie ieftină produsă în Ucraina. După 2022, Ucraina nu doar că nu mai exportă energie ieftină, dar este un important cumpărător de energie electrică, ceea ce a făcut ca cererea să crească foarte mult în zonă și, de asemenea, și prețul odată cu această cerere. Un alt element important este problema legată de congestiile care există în zona Austria-Slovacia, care face ca de foarte multe ori energie foarte ieftină care există în centrul, în sudul și în vestul Europei să nu ajungă și în partea din estul Europei, și face ca diferența de preț între estul și centrul, vestul Europei să fie până la 20 de euro megawatt-ul, adică o diferență de până la 15-20%. De asemenea, discutăm de o situație reglementativă care există la nivelul României, spuneam că a altor patru țări din Europa, care face ca prețul să fie mult mai ridicat decât în alte părți din Europa. În general, zona est-europeană, nu doar România - Ungaria, România, Bulgaria se regăsesc în această situație - au cele mai mari prețuri pentru ziua următoare pe energia electrică față de toată Europa.

Să vorbim un pic și de gaze. Da, Daniela?

Da, asta voiam să întreb. La gaze, prețul este momentan plafonat până la 31 martie. Ce urmează după - să ne așteptăm ca prețurile să scadă pentru consumatori sau, nu știu, măcar să rămână la fel?

Dumitru Chisăliță: Din păcate, la momentul de față, analizele noastre arată că suntem într-o situație de 1x2. Există scenarii care ne duc la variante în care prețul ar trebui să fie mai mic la 1 aprilie 2026 cu cel puțin 5% față de prețul plafonat care există în momentul de față. El se bazează pe faptul că evoluția prețului la nivel european și mondial este în scădere. Al doilea scenariu ia în considerare ofertele de preț care se găsesc pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei după data de 1 aprilie 2026 pentru gazele naturale și care sunt toate la nivelul prețului plafonat. Adică există și această variantă, să avem un preț după 1 aprilie egal cu prețul plafonat din acest moment. Dar există și o altă variantă care se bazează pe câteva oferte care au apărut în momentul de față pe site-ul unor furnizori de gaze naturale și care arată o creștere de cel puțin 5% după data de 1 aprilie 2026. În același timp, trebuie să spunem că, cu cât se va prelungi această stare de neștiință - de fapt, ce facem după 1 aprilie 2026, pentru că avem diverse scenarii care încă se vehiculează - cu atât prețul în România va crește, pentru că se va baza pe ideea unui haos generalizat pe această piață și, din păcate, ideea de a avea un preț egal sau mai mic se reduce simțitor, pe măsură ce această neclaritate se menține.

Da, spuneați 1x2. Totul e să nu intrăm în prelungiri. Cu mulțumiri! Vom mai vorbi despre întâmplările de pe piață, fie că ne raportăm la energia electrică sau la gazele naturale. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost Dumitru Chisăliță - președintele Asociației "Energia Inteligentă".